Yucca, un aliment sau un medicament?

Yucca, un aliment sau un medicament?

Pentru a înțelege pe deplin yucca, este important să se facă distincția între diferitele tipuri de yucca și utilizarea lor comună. Rădăcina Yucca, numită și „yuca”, este rădăcina plantei de cassava. Această legumă este adesea fiartă sau prăjită ca un cartof și consumată în acest fel.

Cu toate acestea, există peste patruzeci alte variante de yucca. Yucca este un nume comun pentru un gen de arbuști care cresc într-un climat cald și are frunze ascuțite în formă de suliță. Aceste plante de yucca – inclusiv yucca de banane, yucca Mojave și yucca cu cioc, sunt adesea folosite în general precum un medicament, dar și ca hrană.

Valori nutritive

O rădăcină de yucca are aproximativ 400 de grame. O singură porție această legumă înseamnă puțin peste 200 de grame. O ceașcă de yucca oferă aproximativ 330 de calorii.

O singură porție de chipsuri de yucca (28 grame) oferă aproximativ 130 până la 150 de calorii și 5 până la 8 grame de grăsime. Caloriile din cartofii de yuca vor varia în funcție de modul în care sunt preparate și de dimensiunea de servire.

Carbohidrați din Yucca

Yucca este o legumă cu amidon care va crește semnificativ aportul de carbohidrați. Există aproximativ 78 de grame de carbohidrați într-o ceașcă de yucca, potrivit datelor USDA . Doar 4 grame sunt fibre și aproximativ 3,5 grame este conținutul de zahăr. Restul carbohidraților din yucca sunt amidon.

Grăsimile din Yucca

Există foarte puțină grăsime (mai puțin de 1 gram) într-o singură porție de yucca crudă. O ceașcă are mai puțin de un gram de grăsime și o rădăcină întreagă are puțin peste 1 gram de grăsime. Cu toate acestea, dacă consumați yucca prăjită, este probabil ca alimentele să aibă destulă grăsime deoarece sunt gătite în ulei.

Proteină din Yucca

Yucca oferă o cantitate mică de proteine ​​sub formă brută. O ceașcă conține doar 3 grame de proteine.

Yucca

Beneficii pentru sănătate

Extractul Yucca este utilizat pentru a scădea tensiunea arterială și pentru a a scădea nivelul de colesterol.

Ghidurile produselor naturale care scriu despre utilizarea yucca în scopuri medicinale iau notă că folosirea yucca (sau extractului de yucca) trebuie combinată cu o dietă sănătoasă și un program de exerciții fizice pentru a beneficia de toate efectele sale.

Yucca este folosită pentru a reduce inflamația, sângerarea, entorse, membrele rupte, dureri articulare și mătreață. Există unele dovezi care susțin beneficiile antiinflamatorii și efectele anti-artritice ale yucca. Cu toate acestea, în cercetările publicate, oamenii de știință declară că sunt necesare mai multe cercetări pentru a verifica aceste beneficii.

Cum și unde pot cumpăra yucca?

Unele, dar nu toate, magazinele de băcănie vând yucca în secțiunea de produse ale pieței. Veți găsi yucca lângă alte legume rădăcinoase, cum ar fi cartofi, napi sau gem.

Alte rădăcini medicament

Cerenţelul alunga depresia sezonieră

Rădăcină de cerenţel are importante calităţi terapeutice, fiind un tonic psihic, un antiinfecţios şi un antitumoral foarte eficient. Se consuma sub formă de infuzie combinată: se pun două linguriţe de pulbere de rădăcina într-un pahar de apă şi se lasă să se macereze vreme de 6-8 ore, la temperatura camerei, după care se strecoară. Planta rămasă după filtrare se opăreşte cu încă un pahar de apă, după care se lasă să se răcească. în final, se combină cele două extracte, iar preparatul obţinut se va administra pe parcursul unei zile. Rădăcină de cerenţel conţine substanţe cu efect de stimulare asupra sistemului nervos central, tratamentul favorizând recăpătarea tonusului interior şi a bunei dispoziţii. Că remediu antiinfecţios, se administrează infuzia combinată de cerenţel, pe timpul sezonului rece, pentru prevenirea şi tratarea durerilor de gât, a bronşitelor, precum şi că adjuvant în pneumonie şi chiar în tuberculoza pulmonară. Se beau 3-4 căni pe zi.

Rădăcini care scad febră

Se spune că rădăcină de urzică pisata ajuta la întărirea oaselor, unghiilor şi a dinţilor pe timpul iernii. Se ia câte o linguriţă de rădăcina uscată şi măcinata, de 2-3 ori pe zi. Este foarte bogată în minerale esenţiale şi în oligoelemente. Fiertura de rădăcină de urzică se obţine din fierberea a 4 linguri de produs vegetal mărunţit într-un litru de apă. După 10 minute, se lasă la răcit. Cu acest preparat se fac comprese fierbinţi, care se pun pe articulaţiile afectate de reumatism. Folosit pentru ultima clătire a părului, ajuta la întărirea firului şi a rădăcinii acestuia. Băile de şezut fierbinţi cu acest decoct sunt foarte utile contra leucoreei, contra anexitelor şi cistitelor. Intern, băut câte 3 căni pe zi, decoctul de urzică e un remediu excelent contra astmului bronşic, contra enteritei şi a hemoragiilor uterine. Rădăcină de dracila este recomandată în bolile de rinichi. Dar, pe vremuri, se folosea ca fiertura pentru scăderea febrei în stările gripale şi în infecţiile bronho-pulmonare. Rădăcinile subţiri se taie, apoi se spală, se mărunţesc şi se pun într-o sticlă pe jumătate plină cu ţuica tare, de 35-40 de grade. Se astupă cu dop şi se lasă la macerat vreme de 20-30 de zile în loc bine încălzit, după care se strecoară. Se administrează câte o lingură, de 2-3 ori pe zi, contra nefropatiei, contra insuficientei excretorii renale, a cistopielitei, a litiazei renale (indiferent de natura calculilor). Dacă luăm 3-4 linguriţe pe zi, inactivam virusurile hepatice de tip A, B şi C.

Lemnul-dulce, bun expectorant

Rădăcină de lemn-dulce este folosită în scopuri terapeutice încă de acum 5.000 de ani. Extractul din rădăcină de lemn-dulce se foloseşte adesea pentru vindecarea ulcerului gastric şi a celui duodenal. Fortificând sistemul imunitar şi pe cel endocrin, are efect tonic şi antidepresiv. Are acţiune benefică în boli ale cailor respiratorii (având rol expectorant), gastrite, boli de piele, hipofuncţia glandelor suprarenale, pielonefrita cronică şi cea acută, bolile cronice ale ficatului şi ale cailor biliare, diabet zaharat (îndeosebi la copii). Pulberea din lemn-dulce (rizomi şi rădăcini decorticate, mărunţite şi uscate la temperatura camerei) se poate întrebuinţa ca expectorant şi laxativ natural. Maceratul (1-2 linguriţe pulbere la o cană cu apă) se poate folosi în doze zilnice, că antidismenoreic dar şi în tratarea colicilor renale. Alături de alte caracteristici terapeutice, s-a constatat că lemnul-dulce este antioxidant şi are acţiune antimicrobiană şi antivirotica, având un rol important în tonifierea sistemului imunitar. Aceasta rădăcina poate fi folosită cu succes la tratarea infecţiilor şi spasmofiliilor.

Hreanul, bun la multe

Hreanul este planta cea mai folosită în popor contra reumatismului şi răcelilor. Sub forma rasă, are efect stimulant asupra aparatului digestiv, crescând pofta de mâncare şi activitatea vezicii biliare. Combate atonia digestivă, stimulează metabolismul. Are efect expectorant şi decongestionant al căilor aeriene superioare. Ajută la eliminarea nisipului şi pietrelor de la rinichi, fiind recomandat în guta şi calculoza. Fiindcă e bogat în fier, hreanul este un remineralizat şi combate anemia. Râs şi amestecat cu oţet şi miere, câte o linguriţă de 3 ori pe zi, tratează tusea, guturaiul, gripă. Extern, hreanul râs ajuta contra durerilor reumatice. Faină de hrean se obţine din rădăcini tăiate cubuleţe. Se pun la uscat lângă o sursă de căldură, apoi se macină. Acest praf se foloseşte în obţinerea decocturilor, pentru cataplasme. Aplicate pe locurile dureroase, până când apare senzaţia de arsură, ajuta la alinarea durerilor reumatice. Pentru dureri de cap produse de frig, se pune pe o foaie de hârtie puţină faină de hrean, care se inspiră apoi alternativ pe o nară şi pe cealaltă. Reflexul puternic de strănut va acţiona la nivelul sistemului nervos central, atenuând senzaţia de durere sau chiar eliminând-o.

Zmeură pentru astm

Rădăcină de sfeclă roşie are efect energetic. Se recomanda în anemii, demineralizare, TBC şi chiar în cancer. Sucul obţinut din stoarcerea rădăcinilor e foarte util în cazul epidemiilor de gripă, dar e contraindicat diabeticilor. Un pahar de sirop de sfeclă pe zi are efecte uimitoare în eliminarea pietrelor de la ficat. Rădăcină de ghimbir, un depurativ excelent, alina durerile de stomac şi uşurează digestia. În caz de greaţă, se ţine sub limbă o bucăţică de rădăcină de ghimbir. Un bun remediu pentru combaterea durerilor de ficat şi a balonărilor abdominale îl reprezintă un amestec de orez cu ghimbir. Respiraţia îngreunată de astm se tratează cu decoct din rădăcini de zmeură: 50 de grame de rădăcini se pun într-o jumătate de litru de apă, se fierb 30-40 de minute. în cazurile grave, se administrează, de patru-şase ori pe zi, câte 50 de grame. Rădăcină de ridichi negre ajuta la răceală, nas înfundat, gâtul iritat. Are şi efect analgezic şi combate migrenele puternice.

Morcovul, rădăcină de care avem nevoie

Rădăcină de morcov ajuta într-o sumedenie de afecţiuni, mai ales sub formă de suc proaspăt. Elimină excesul de colesterol, stabilizează întregul sistem nervos şi tonifica pereţii intestinali. Morcovul este leguma-medicament care combate astmul, afecţiunile hepatobiliare, hepatitele, reda vederea. Sub formă de cataplasme, previne îmbătrânirea şi apariţia ridurilor. Reînnoieşte sângele, mărind numărul globulelor roşii, fiind recomandat în anemii şi tulburări de creştere. Din alimentaţia copiilor nu trebuie să lipsească morcovul sub formă de suc, piure şi supa pasata. Pentru eliminarea viermilor intestinali, se recomandă o linguriţă de seminţe de morcov la o cană de apă clocotită, din care se vor bea două căni pe zi. Rădăcină de pătrunjel elimina nisipul din rinichi. Se spala bine jumătate de kilogram de rădăcini de pătrunjel şi, necurăţate de coajă, se dau printr-o răzătoare de sticlă. Nu trebuie să fie din metal, pentru că rădăcinile se oxidează. Se fierbe totul la foc mic, în 1,5 litri de apă, până când apa scade cu o treime. Apoi, se scurge zeama şi se păstrează la frigider. în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, se bea din lichid câte un păhărel. Se ţine aceasta cură timp de 40 de zile.

Vaccinuri bătrâneşti

În această perioadă, când ne înspăimântă epidemia de gripă sezoniera, dar mai ales cea de gripă porcină, până sosesc vaccinurile specifice, e bine să aflăm şi nişte reţete naturiste profilactice şi terapeutice. Astfel, pentru întărirea sistemului imunitar, faceţi o cură de echinaceea, supranumită şi vaccinul natural antigripal. Se ia o linguriţă de tinctura, de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Se mănâncă 3-5 căţei zilnic, timp de două-trei săptămâni, sau se beau câteva înghiţituri de macerat de usturoi. Introduceţi în alimentaţie iaurtul natural, lămâia, germenii de grâu, preparate cu propolis şi polen. Cel mai redutabil concurent al echinaceei este arnica, deoarece, pe lângă efectele imunostimulatoare, are şi o acţiune antibiotică foarte puternică, putând fi astfel folosită şi în cazul infecţiilor gata declanşate. Cele mai eficiente antibiotice naturale, care nu lasă răcelile să se instaleze, sunt ceapă şi usturoiul în cantităţi mari.

Imunitate cu ginseng

O rădăcină cu adevărat uimitoare pentru efectele ei curative este cea de ginseng. În această perioadă e cu atât mai indicată terapia cu ginseng cu cât acesta are rolul de a mări capacitatea de adaptare a organismului la temperaturile reci. Asiaticii folosesc ginsengul că tonic general pentru toate funcţiile organismului. Are o acţiune antistres dovedită ştiinţific, dar şi una de stimulare a sistemului imunitar, mărind rezistenta la infecţii. Doza zilnică recomandată este de 200 mg de extract de ginseng, în cazul capsulelor putând varia între 100-600 mg pe zi. Nu este recomandat diabeticilor, bolnavilor de astm, hipertensivilor, persoanelor care suferă de infecţii grave, copiilor sub zece ani şi femeilor gravide.

CATEGORIES
TAGS
Share This

COMMENTS

Wordpress (0)