Următorul mare cutremur din România va fi ca cel din 1802. Iată ce s-a petrecut atunci

În ultima perioadă, tot mai mulți specialiști susțin că următorul mare cutremur din România va fi asemănător cu cel petrecut în anul 1802. A fost cel mai mare cutremur din ultimii 1000 de ani, înregistrat pe teritoriul țării nostre și a fost atât de violent, încât s-a simțit în jumătate de Europa.

Cum a fost cutremurul din 1802?

În ziua de 26 octombrie a anului 1802, la ora 12: 55 de minute, un cutremur devastator s-a abătut asupra României. Seismul a avut epicentrul în regiunea Vrancea, iar adâncimea focarului a fost estimată la 140-150 km, datorită ariei macroseismice foarte mari şi a diversităţii efectelor observate pe scară largă.

Nu se poate spune cu exactitate câte grade a avut, dar se estimează că a depășit 8 grade pe scara Richter (unele surse estimează că ar fi avut undeva între 7,6-8,2 grade pe scara Richter). Textele din acele vremuri ne spun că înainte ca pământul să se zguduie, s-a auzit un sunet înfiorător, comparabil de oameni cu sunetele iadului. După câteva secunde, pământul a început să se zguduie atât de puternic, încât în unele locuri chiar s-a crăpat. Din crăpături țâșnea o apă de culoare verde și urât mirositoare. Această apă miroase a sulf.

„Un cutremur a lovit oraşul ieri între orele 12 şi 1. Cutremurul s-a simţit aproape 10 minute şi jumătate a fost atât de violent încât toate hornurile din oraş s-au prăbuşit. Câteva case şi alte câteva biserici s-au sfărmat. Biserica Sfântul Nicolai şi renumitul turn Colţea sunt acum un morman de ruine. Pământul s-a despicat în câteva locuri de unde a ţâşnit o apă verzuie, care a emanat un miros ca de sulf în tot oraşul. La ora 5 fix a urmat o replică, dar şocul a fost mai mic şi nu a pricinuit nici o stricăciune. În ciuda numărului mare de clădiri prăbuşite în timpul primului cutremur nu s-au înregistrat alţi morţi în afară de o evreică, copilul ei şi alte două persoane. Prinţul Ipsilanti, noul conducător al Valahiei, tocmai ajunsese; s-a dus la biserică să se roage, iar cel mai violent moment al cutremurului a fost în clipa în care era pe punctul de a săruta Sfânta Evanghelie”, se arata în revista „The European Magazine”.

Jumătate din Europa de Est s-a cutremurat

Cutremurul s-a resimțit la adevărata sa intensitate în numeroase zone din Moldova, Muntenia, dar şi în Sudul şi centrul Transilvaniei. Intensitatea maximă a cutremurului ar fi atins 10 grade pe scara Mercalli, iar la Bucureşti intensitatea a fost apreciată la 9 grade, în baza efectelor macroseismice observate. De menționat este faptul că mișcarea telurică a ținut peste 2 minute și jumătate.

Înscrisurile vremii menționează că acest seism s-a resimțit de la St. Petersburg până în insulele greceşti din Marea Egee, de la Belgrad până la Moscova.

Loading...

Replicile care au urmat acestui cutremur au fost și ele de intensitate foarte mare (având magnitudini de până la 5,5-5,7 grade). Acestea s-au produs zile de-a rândul, iar ultima a fost înregistrată în  7 noiembrie 1802, a fost resimțită destul de intens în Sudul Transilvaniei.

Directorul onorific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, Gheorghe Mărmureanu, a spus cu ocazia unui simpozion desfăşurat recent la Adjud că la acel eveniment a fost martor însuşi marele poet rus Aleksand Puşkin, care avea doar trei ani pe atunci.

„A fost un cutremur de mare adâncime, circa 140-145 km, şi el a avut efecte până la Moscova. Academicianul Drumea de la Chişinău arată într-o scrisoare pe care mi-a trimis-o că în curtea Bibliotecii Universităţii Lomonosov era o bonă cu un copil în landou şi a văzut cum la orele 13.53 statuile şi băncile din piatră s-au răsturnat. În acel landou era Puşkin”, a menţionat Gheorghe Mărmureanu, într-un interviu pentru Adevărul.

Pagube și morți

Pentru că acest cutremur major s-a produs în anul 1802, nu se punea problema ca să existe clădiri foarte mari care să se dărâme. Celebră a fost prăbuşirea (în Bucureşti) a Turnului Colţei, ridicat cu peste 8 decenii înainte; turnul s-a rupt de la mijloc, iar partea superioară a căzut pe caldarâm.

„S-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din Bucureşti şi clopotniţa cea vestită, care era podoaba oraşului, cu ceasornic au căzut şi s-au sfărâmat, şi era atunci mare frică”, a arătat şi cronicarul Dionisie Eclesiarhul.

Dacă un asemenea cutremur s-ar produce în ziua de astăzi, numeroase ar fi clădirile sau blocurile care ar urma modelul Turnului Colței.

În ciuda magnitudinii foarte mari, în Bucureşti nu au fost multe victime deoarece seismul s-a produs la orele prânzului, când oamenii ieşiseră din biserici.

loading...

Comentariile sunt închise.