Trei civilizații antice care au dispărut în mod misterios

Trecutul omenirii este unul fabulos, în care au existat numeroase civilizații interesante. Cele mai multe dintre ele au dispărut în condiții neelucidate, motiv pentru care reprezintă un mister pentru istoria modernă.

Am ales să vă prezentăm trei civilizații de-a dreptul fantastice, care au dispărut în condiții suspecte.

1.Civilizația de pe Valea Indului

Civilizația Harappa a trăit în perioada dintre 3500 î. e. n. și 1900 î. e. n.. Ea a trăit în zona Pakistanului, estul extrem al Afganistanului, vestul și în special nord-vestul Indiei, o suprafață cât aproape un sfert din cea a Europei.

Religia harappilor a primit o atenție deosebită, în special din punctul de vedere al identificării precursorilor divinităților și practicilor religioase ale religiilor indiene care s-au dezvoltat mai târziu în zonă, ca hinduismul. Având în vedere că scrierea harrapă nu a fost descifrată. Concluziile sunt parțial speculative și în mare parte se bazează pe o retrospectivă hindusă mult mai târzie. O lucrare timpurie și influentă în domeniu, care a determinat tendința interpretărilor hinduiste ale dovezilor arheologice de pe siturile harape, a fost aceea a lui John Marshall, care în 1931 a identificat următoarele elemente ca fiind proeminente ale religiei harappe: o zeiță-mamă, venerare a animalelor și plantelor, reprezentarea simbolică a organului genital masculin și a organului genital feminin, Și folosirea băii și a apei în practica religioasă. Interpretările lui Marshall au fost mult dezbătute și, uneori, contestate în deceniile următoare.

Au fost găsite multe sculpturi, matrițe pentru imprimări pe lut (numite și sigilii), vase de bronz sau lut, bijuterii de aur, și figuri umanoide detaliate, făcute din teracotă, bronz sau steatit. Cea mai cunoscută statuie este de dimensiuni reduse, având o înălțime de 17,5 centimetri în înălțime și constând într-un om cu barbă, având o frizură neobișnuită și o îmbrăcăminte cu trifoi pe el. Cele mai remarcabile realizări ale lor sunt orașele. Harappii au creat sisteme de canalizare, străzi și alte elemente urbane, care erau ceva ce nu mai existase până la apariția urbanizării din secolul al XX -lea.

Cel mai posibil e ca o calamitate de mediu să le fi pus capăt? Oare arheologii nu s-au înșelat când au hotărât așa ceva?

2.Civilizația Nok

Civilizația Nok (cunoscută și Cultura Nok) și-a dus traiul din aproximativ 1000 î. e. n. până în 300 e. n., având o durată de viață de aproximativ 1.500 de ani. Nokii au trăit în nordul, vestul și centrul Nigeriei, și puțin peste granițele țării.

Nu putem să vorbim de noki fără să vorbim despre sculpturile de teracotă care au rămas în urma lor. În cea mai mare parte, statuile de teracotă sunt păstrate sub formă de fragmente împrăștiate. De aceea, arta nok este cunoscută astăzi pentru capetele de teracotă, atât bărbați cât și femei, ale căror coafuri sunt deosebit de detaliate și rafinate. Statuetele sunt fragmente, deoarece descoperirile au fost făcute obicei în noroi, pe teren produs de eroziunea apei. Statuetele de teracotă găsite acolo sunt ascunse, laminate, lustruite și crăpate. Rareori sunt lucrări de mărime mare și într-o stare intactă, făcându-le foarte apreciate pe piața internațională de artă. În cazuri mai rare există și sculpturi ale unor animale, câteodată însoțite de oameni. Scobiturile pentru nări, pupile și gură le dau note de realism sculpturilor. Sculpturile de teracotă au capete și corpuri de dimensiuni aproape naturale, caracterizate prin trăsături foarte stilizate, bijuterii abundente și poziții variate.

3. Civilizația Sumeriană

Sumerienii au trăit cu aproximație în perioada din 6500 î. e. n. până în 1150 î. e. n.. Sumerienii și-au dus traiul în Irakul de astăzi, în special în sud, pentru că acolo erau deltele fluviilor Tigru și Eufrat, de-a lungul cărora s-au dezvoltat, fluviile fiind sursa lor principală de apă. Ei au migrat aici dintr-un teritoriu pe care nu-l cunoaștem prea bine, posibil să fi fost Valea Indului. Ei au trăi pe o suprafață de aproximativ 1.000 de kilometri lungime, fiind o zonă agricolă, având ca vecin la nord Armenia, la vest Siria, la est Munții Zagros, iar la sud Golful Persic. Zona în care s-au stabilit era la acel moment mlăștinoasă, plină de o diversitate imensă a faunei și a florei. Sumerul s-a învecinat cu akkadul, granița dintre cele 2 tărâmuri modificându-se de-a lungul timpului.

Sumerul a fost descoperit în secolul al XIX -lea. Grecii antici ne-au lăsat foarte puține informații despre babilonieni și asirieni, iar despre sumerieni și alte civilizații din Orientul Apropiat nimic.Primul om care a scris despre vechile ruine mesopotamiene a fost un rabin originar din Tuedula, din Spania. El a fost deasemnea primul care a identificat ruinele orașului antic Ninive.

Sumerienii au realizat multe capodopere de artă și capodopere arhitecturale. Ei au folosit bolte în construcțiile lor. De-a lungul existenței lor au construit o grămadă de temple și locuri dedicate religiei lor.

E posibil ca invaziile unor alte popoare să fi jucat un rol major în dispariția sumerienilor.

loading...

S-ar putea să-ți mai placă și Mai multe de la același autor

Lasă un răspuns