Descopera

Top 10 afirmaţii ale creaţioniştilor pentru a combate teoria evoluționistă

Una dintre cele mai dificile sarcini pentru un creaţionist din zilele noastre este să reconcilieze credinţa într-un Pământ ce are o vârstă de 6.000 de ani cu un munte tot mai mare de dovezi ştiinţifice care indică o concluzie foarte diferită şi anume că Universul are o vârstă de 13,5 miliarde de ani şi că planeta Pământ s-a format cu 4,5 miliarde de ani în urmă.

Deci, având în vedere aceste diferenţe majore de opinie, susţinătorii tezei biblice şi a unui „Pământ tânăr” au trebuit să facă apel la imaginaţie pentru a contracara argumentele ştiinţifice. În continuare puteţi găsi top 10 afirmaţii ale creaţioniştilor ce contrazic teoriile ştiinţifice.

1. Oamenii şi dinozaurii au existat în acelaşi timp

În mod evident, creaţioniştii nu pot să omită faptul că au existat dinozauri. Aceştia, în mod clar, au reprezentat sursa pentru o mare parte dintre fosilele descoperite până în prezent. În conformitate cu Biblia, creaţioniştii insistă că dinozaurii au trăit în acelaşi timp cu oamenii. Şi de fapt ei afirmă că acest lucru explică de ce dragonii au avut un rol proeminent în relatările noastre mitologice. Mai mult, creaţioniştii susţin că urme de paşi umani au fost descoperite alături de urme de dinozaur la Paluxy, că un ciocan pietrificat a fost găsit în rocile din Cretacic şi că unele urme de sandale au fost găsite alături de urmele unor trilobiţi. Alte teorii sugerează că Potopul descris de Biblie a împrăştiat şi a reaşezat fosilele de dinozauri astfel încât în prezent se pare că dinozaurii au trăit cu milioane de ani înainte de apariţia omului. Cu toate acestea, prin interpretarea corectă a fosilelor, s-a evidenţiat dovada reală care susţine ideea că oamenii au apărut pentru prima dată cu aproximativ 200.000 de ani în urmă, cu mult timp după dispariţia dinozaurilor care s-a produs acum 65 milioane de ani.

2. Sistemele biologice sunt prea complexe pentru a fi explicate prin teoria evoluţiei

Aceasta este ceea ce biochimistul Michael Behe consideră a reprezenta o complexitate ireductibilă. El şi alţi creaţionişti consideră că un sistem biologic complex, ce este compus din mai multe părţi ce interacţionează reciproc, va înceta să funcţioneze în mod corespunzător în cazul în care va suferi vreo schimbare. Susţinătorii teoriei designului inteligent folosesc acest argument pentru a pretinde că nu poate exista nimic inferior unei forme complete a unui sistem biologic pe deplin funcţional (sau a unui organ), deoarece această transformare ar fi catastrofală pentru un organism. Cu alte cuvinte, toate mutaţiile sunt dăunătoare. Singura modalitate prin care un organism poate evolua, susţin creaţioniştii, este ca Dumnezeu să ghideze acest proces pas cu pas.

3. Putem vedea lumina de la galaxiile îndepărtate deoarece viteza luminii nu este constantă

loading...

Când privim cerul nopţii noi de fapt privim înapoi în timp. Având în vedere imensitatea Universului, este nevoie de milioane şi chiar de miliarde de ani pentru ca lumina de la obiectele cosmice cele mai îndepărtate să ajungă la noi. Creaţioniştii au o explicaţie destul de convenabilă pentru această problemă: constantele universale, inclusiv viteza luminii, nu sunt de fapt constante. Ei presupun că este foarte posibil ca viteza luminii să fi fost semnificativ mai mare în trecut, ceea ce i-a permis să ajungă la timp pe Pământ pentru ca Adam să o vadă. Alţii speculează că teoria Big Bangului este, pur şi simplu, greşită şi că o nouă „cosmologie creaţionistă” este necesară pentru a reconcilia anomaliile evidente din observaţiile noastre astronomice. Aşa cum se susţine în Creation Answers Handbook: „Contextul biblic de bază, pentru că vine de la Creator, nu este negociabil, spre deosebire de punctele de vedere în continuă schimbare ale unor oameni supuşi greşelii care doresc să înţeleagă datele din acest context (evoluţioniştii, de exemplu, şi-au schimbat de multe ori ideile cu privire la modul exact în care a apărut lumea)”.

În caz contrar, creaţioniştii apelează întotdeauna implicit la cele mai convenabile explicaţii: Dumnezeu a creat, pur şi simplu, lumina „pe drum” pentru ca observatorii de pe Pământ să poată vedea imediat stelele, fără să fie nevoie să aştepte. Mmmm,…

4. Toate fosilele hominide sunt ori maimuţe ori oameni

Având în vedere că Biblia nu susţine evoluţia, descoperirea unor rude umane precum ar fi australopitecii sau neandertalienii generează o serie întreagă de probleme profunde. Pentru a explica acest lucru creaţioniştii susţin că antropologii au interpretat greşit fosilele şi au combinat fosile de Homo sapiens cu fosile ale unor specii de maimuţe. Când vine vorba despre neandertalieni, ei afirmă că aceştia nu au existat, fosilele acestora fiind rămăşiţe umane şi nu rămăşiţe ale unei rude îndepărtate a omului. Şi ca să explice diferenţele morfologice, creaţioniştii susţin, pur şi simplu, că aceştia sunt oameni desfiguraţi sau persoane care au suferit de rahitism sau artrită.

5. Stelele şi planetele nu s-au format niciodată din praf

Potrivit lui Abraham Loeb, un astrofizician de la Harvard, citat adeseori de către creaţionişti, „adevărul este că nu înţelegem modul în care s-au format stelele la un nivel fundamental”. Creaţioniştii, precum Jonathan Sarfat, au folosit afirmaţiile lui Loeb şi a altora pentru a combate „ipoteza nebulară”, teoria care afirmă că stelele şi planetele s-au format pe parcursul a câtorva miliarde de ani pe măsură ce gravitaţia a strâns laolaltă gaze şi diferite particule materiale pentru a crea mase mari. Este imposibil, spun ei, ca stelele să se formeze din nebuloase. Ei pretind că planetele terestre nu s-ar putea niciodată forma din gaz şi praf sau altceva asemănător. Creaţioniştii, de asemenea, susţin că temperatura nebuloaselor formate în urma Big Bang-ului ar fi fost mult prea mare pentru a permite contracţia lor şi că particulele constituente ale acestora ar fi fost împrăştiate la mare distanţă unele de altele. Alte neconcordante indicate de creaţionişti sunt înclinarea axială a Soarelui şi prezenţa inexplicabilă a giganţilor de gaz. Aşa cum arată Sarfat, cea mai bună explicaţie o oferă Biblia: „Prin cuvântul Domnului au fost făcute cerurile şi prin suflarea gurii Lui toată oştirea lor”. Cu alte cuvinte, oricând avem dubii în ceea ce priveşte explicarea vreunui fenomen natural trebuie să ne referim la Dumnezeu.

6. A doua lege a termodinamicii interzice evoluţia

Cea de-a doua lege a termodinamicii afirmă că Universul şi toate sistemele sale se îndreaptă treptat spre dezordine sau spre o entropie tot mai mare. Evoluţia, pe de altă parte, implică îmbunătăţirea unei specii ceea ce creaţioniştii afirmă că reprezintă o încălcare gravă a legii a doua a termodinamicii. Această contradicţie, spun creaţioniştii, implică faptul că „evoluţioniştii” greşesc fundamental în ceea ce priveşte ipotezele lor de lucru: modificarea sistemelor ar trebui să fie regresivă şi nu progresivă. Ceea ce nu reuşesc ei să înţeleagă este că legea a doua a termodinamicii trebuie să se aplice doar Universului privit ca un întreg sau unui sistem energetic închis, ceea ce Pământul, cu siguranţă, nu este. Mai mult, evoluţia nu conduce întotdeauna la îmbunătăţirea sau creşterea complexităţii unor sisteme. Unele organisme sunt mai bine adaptate sau mai prost adaptate la mediul lor, într-un anume moment de timp. De fapt unele specii evoluează spre o complexitate prea mare (de exemplu cele superspecializate) în detrimentul adaptării lor la mediul înconjurător, ceea ce poate conduce la extincţia acestora. Evoluţia nu este deloc un proces de îmbunătăţire, ea este doar un sistem autonom guvernat de variaţie şi selecţie.

7. Potopul a cauzat era glaciară

La fel ca prezenţa dinozaurilor pe Pământ, era glaciară este o altă enigmă care necesită un răspuns. Aceasta este o perioadă glaciară care a avut loc în ultimii ani ai Pleistocenului, cu aproximaţie între 110.000 şi 10.000 de ani în urmă. De fapt, această perioadă este una uşoară, spun creaţioniştii. Conform Genezei, cea mai mare parte a apei de la Potop a provenit din subteran, ceea ce a dus la o creştere a temperaturii medii a oceanelor şi la o creştere semnificativă a ninsorilor la nivel global. Acest lucru a determinat apariţia calotelor de gheaţă şi a unor perioade cu precipitaţii abundente. În plus, cantităţi mari de praf vulcanic din atmosferă au blocat lumina Soarelui ceea ce a provocat veri mai reci. În plus, era glaciară este un fenomen geologic care poate explica, de asemenea, de ce nu există nicio urmă a Potopului în înregistrările sedimentare. Şi ca o notă legată de această temă, unii creaţionişti susţin că straturile sedimentare au fost cauzate de greutatea enormă a apei din inundaţiile care au acoperit solul.

8. Datarea cu carbon radioactiv nu este exactă

De ani de zile oamenii de ştiinţă folosesc datarea cu carbon radioactiv pentru a stabili cât de vechi sunt obiectele antice. Ei sunt capabili de a face acest lucru prin măsurarea concentraţiei izotopului radioactiv carbon 14 (14C) pentru a estima vârsta unor materiale ce conţin carbon. Pentru a respinge acest adevăr incomod, unii creaţionişti susţin că ratele de dezintegrare ale radioizotopilor nu sunt constante şi că toate procesele din natură variază în funcţie de diferiţi factori. Alţii susţin că datarea cu carbon dă rezultate inexacte datorită schimbării concentraţiei de 14C din atmosferă şi a intensităţii variabile a razele cosmice care ajung pe Pământ, ceea ce ar putea afecta cantitatea şi rapoartele izotopului 14C produs. În plus, unii susţin că Potopul biblic ar fi afectat foarte mult concentraţiile de carbon. Apa, argumentează ei, a acoperit cantităţi uriaşe de carbon (care au devenit cărbune, petrol, etc), determinând scăderea concentraţiei de 12C din biosferă. Citiţi acest articolpentru a vedea de ce ei nu au dreptate.

evolutionism -  Top 10 afirmaţii ale creaţioniştilor pentru a combate teoria evoluționistă

9. ADN-ul reprezintă semnătura lui Dumnezeu din toate fiinţele

Unii creaţionişti susţin că ADN-ul, în virtutea faptului că acesta conţine informaţii stocate care pot fi citite de către om, trebuie să fie rezultatul unei acţiuni inteligente. Informaţiile din cadrul ADN ce asigură legarea proteinelor şi a enzimelor nu ar fi fost coerente dacă cineva, şi anume Dumnezeu, nu le-ar fi scris. Creaţioniştii au nevoie, în mod evident, să ia contact cu teoria informaţiei dacă speră ca vreodată să înţeleagă cum funcţionează sistemele complexe şi pentru a înţelege că activitatea ştiinţifică este, în mare parte, un efort de a traduce misterele Universului într-o limbă pe putem să o înţelegem.

10. Marele Canion s-a format prin retragerea apelor provenite de la inundaţii

Marele Canion s-a format cu aproximativ 70 milioane de ani în urmă într-o perioadă în care dinozaurii încă stăpâneau Pământul. Această scară de timp geologică este, evident, o problemă pentru creaţionişti care răspund, pur şi simplu, la această problemă sugerând că Marele Canion a fost creat printr-o izbitură bruscă produsă atunci când s-au retras apele Potopului (este uimitor cât de multe lucruri pot fi explicate prin Marele Potop). Nu numai că nu există nicio dovadă care să susţină această afirmaţie, dar ea este o imposibilitate geologică. Mai mult, în acest fel s-ar fi creat probabil o prăpastie imensă, cu pereţi drepţi şi nu complicatele forme pe care Marele Canion le are în prezent. Şi, desigur, creaţioniştii sunt reticenţi în a explica de ce există doar un singur Mare Canion pe Pământ.

scientia

loading...
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top