Un spion este un agent secret care lucrează în clandestinitate într-o țară străină. Conform unei statistici, în Franța există peste 5000 de spioni, dintre care 25% sunt femei.
Spionajul are mai multe forme, industrial, tehnologic, economic, cibernetic sau politic. În momentul în care se fac recrutări, există un profil clasic al candidatului ideal. Acesta trebuie să fie un bun specialist în domenii ca informatica, telecomunicațiile, economia, strategii militare, aeronautica, domeniul nuclear, să cunoască limbi străine.
După ce a fost recrutat, prima etapă constă în a învăța să nu fie reperat, să manipuleze, să mintă. Un celebru spion francez declara că atunci când ești prea vizibil, ești remarcat și reperat. Legendarul strateg chinez Sun Tzu scria în cartea sa, Arta războiului, să ai spioni peste tot, să fie instruiți, nu-i neglijați. Aceasta este cheia succesului.
China a fost țara cu cei mai redutabili spioni care au fost într-o concurență acerbă cu spionii americani, australieni, indieni.
Conform declarațiilor strategului Philppe Marvalin, China are peste 7000 de funcționari în serviciile secrete și peste 50000 de agenți care lucrează sub acoperire. Principala țintă a acestora sunt SUA.
Într-o școală de spionaj, tehnicile pe care le învață un viitor agent secret sunt de supraviețuire, limbi străine, psihologie și multe antrenamente fizice. Cei care urmează astfel de cursuri sunt deplasați în mod periodic în zone în care condițiile imită atacurile teroriste sau situații de criză.
Spre deosebire de pseudonime, care sunt alese de cei în cauză, numele de cod sunt date de alte persoane. Unele fac referire la profilul moral, profesional, al agentului secret. CIA numește aceste coduri, nume stilou, porecle, alias-uri.
Mai puțin cunoscut este faptul că una dintre cei mai celebri agenți secreți, din timpul celui de al Doilea Război Mondial, a fost o româncă, Vera Atkins. S-a născut la Galați în anul 1908 și a emigrat în Anglia, în anul 1933. A studiat la cele mai bune școli private din Elveția, Franța și Anglia.
În momentul în care a fost recrutată de serviciile secrete britanice, era o apropiată a ambasadorului Germaniei la București. Pentru a-și ascunde originea evreiască și-a schimbat numele. A avut o ascensiune fulminantă, devenind șefa Serviciului de Operațiuni Speciale, creat de Churchill. În timpul războiului, subalternii săi s-au implicat în operațiuni extreme.
Apropiații săi o descriau că era de o inteligență feroce. Se retrage din serviciile de spionaj în anul 1947. A trăit într-o discreție absolută, sub un alt nume, până în anul 2000, când a murit la vârsta de 92 de ani.
