SEMNUL PEȘTILOR, CONJUNCȚIA DINTRE SATURN ȘI JUPITER, NAȘTEREA LUI HRISTOS

SEMNUL PEȘTILOR, CONJUNCȚIA DINTRE SATURN ȘI JUPITER, NAȘTEREA LUI HRISTOS

Povestea evanghelistului Matei despre steaua lui Mesia a captat fantezia oamenilor secole la rând. Au cugetat la ea atât profanii cât și specialiștii, iar rezultatul a fost o cantitate imensă de scrieri.

Că trebuie să fi fost vorba despre un fenomen ceresc, de un fel foarte aparte se înțelege fără echivoc din textul biblic.

Dacă ne gândim la o lumină apărută brusc pe bolta cerească, atunci, cu excepția stelelor căzătoare, putem lua în considerare două posibilități, o cometă sau o stea nouă, o nova în limbaj de specialitate.

Cometele luminoase cu o coadă care acopereau jumătate de cer erau considerate vestitori ai unor evenimente deosebite.

Manuscrisele au furnizat un material uimitor de precis referitor la evenimentele astronomice din ultimele milenii. Astfel, există însemnări ale sumerienilor, babilonienilor, egiptenilor, grecilor, chinezilor.

După asasinarea lui Cezar, în anul 44 î.Hr., pe cer a apărut o cometă. Înainte de sinuciderea lui Nero, în anul 66 d.Hr., pe cer a apărut o cometă luminoasă.

Loading...

Textele chinezești fac referire la apariția unei comete care a putut fi observată 63 de zile. Probabil că a fost vorba despre cometa Halley care apare o dată la 76 de ani.

Stelele noi sau novele suportă explozii atomice de proporții uriașe, în urma cărora se dezintegrează. Lumina lor acoperă strălucirea celorlalte stele. Textele vechi descriu două astfel de evenimente. Primul în anul 134 î.Hr., și al doilea în anul 173 d.Hr.

În 17 decembrie 1603, Johannes Kepler, matematician imperial și astronom al curții de la Praga, observă cu modestul său telescop apropierea a două planete. Saturn și Jupiter intrau în conjuncție. Kepler și-a amintit că evreii susțineau că Mesia va veni la o conjuncție între Saturn și Jupiter, în semnul Peștilor.

Oare conjuncția să fi fost identică, la momentul nașterii lui Hristos?

Kepler a făcut calculele sale și a ajuns la concluzia că o astfel de conjuncție a avut loc în anul 7 î.Hr. Oamenii de știință și-au adus aminte de calculele lui Kepler în secolul al XIX-lea.

În anul 1925, savantul german Schnabel descifrează un text scris în cuneiformă și găsește o însemnare despre o conjuncție care a avut loc de trei ori într-un an, între Jupiter și Saturn, în anul 7 î.Hr., care a durat 5 luni și a putut fi observată foarte bine din spațiul mediteraneean. Prima conjuncție a avut loc în februarie, a doua în octombrie, iar a treia în 4 decembrie.

Jupiter a fost considerată o stea a norocului, o stea regală. În tradiția evreiască, Saturn apără Israelul.
O altă constatare interesantă se referă la domnia lui Irod. Conform documentelor acesta a domnit între anii 40 și 4 î.Hr. Putem concluziona că, Hristos trebuia să fie născut înainte de ultimul an de domnie al lui Irod.

Ziua de 25 decembrie ca zi de Crăciun este atestată documentar în anul 354 d.Hr., sub împăratul Iustinian, fiind considerată ziua de naștere a celor neînvinși.

În baza acestor fapte, există rezerve cu privire la data și anul nașterii lui Hristos. Cu toate acestea, cercetătorii ezită să se pronunțe.

loading...

Related posts