Stiinta

Sedna, planeta misterioasa, poate aduce sfarsitul vietii pe Pamant?

Ipotezele privind misterioasă planeta Nibiru se adeveresc pe zi ce trece. Dacă până în prezent NASA a negat cu vehemenţă existenţa Planetei X sau Nibiru, în ultima perioadă constantele ecuaţiei existenţei unei asemenea planete încep să se înmulţească. Norul lui Oort alimentat de existenţa unei planete misterioase pot provoca sfârşitul altui ciclu de viaţă de pe Pământ.

Norul lui Oort

Dar ce poate să fie la capătul sistemului nostru solar? Sistemul nostru solar este extrem de mare, se extinde în afară la 125.000 unităţi astronomice (1 AU este distanţa medie de la Pământ la Soare), sau 2 ani lumină. Având în vedere că cea mai apropiată stea este la 4.22 de ani lumină, Sistemului Solar s-ar putea extinde până aproape de jumătatea distanţei faţă de cea mai apropiată stea. Acest presupus „obiect” este atât de îndepărtat încât nu a fost niciodată studiat în amănunt. Se crede că Norul lui Ort se găseşte la 50.000 unităţi astronomice faţă de Soare, practic la graniţa gravitaţională a întregului Sistem solar. În acest nor se nasc cele mai multe comete de gheaţă care se îndreaptă spre Pământ. Specialiştii cred în existenţa acestui nor datorită faptului că există comete cu orbite extrem de lungi care trec foarte aproape de Soare iar apoi se întorc înapoi. Norul lui Oort ar putea avea un trilion de obiecte de gheaţă în interiorul acestuia.

Extincţia vieţii pe Pământ a avut mai multe cicluri, ultimul fiind acum aproximativ 65 de milioane de ani, când un asteroid gigant s-au lovit de Terra, provocând dispariţia dinozaurilor. De asemenea în anul 1908 explozia din pădurea Tunguska este pusă pe seama unei comete dar până în prezent nu s-a demonstrat nimic concret. Deocamdată nu se ştie exact cât tine un ciclu de viaţă pe Pământ dar oamenii de ştiinţă susţin că în ultimii 250 de milioane de ani mai multe cicluri viaţă-extinţie au avut loc.

Planeta misterioasă

Planeta Sedna este deosebită fiindcă ea este singura planetă dincolo de Pluto care se afla în afară centurii Kuiper şi are o orbită diferită de oricare altă planetă cunoscută din sistemul nostru solar. Ea are suprafaţa roşie şi orbitează soarele în o orbită eliptică foarte elongata în care cel mai apropiat punct de soare din orbită ei, numit periheliu, este în afară centurii Kuiper, la 76 AU distanţă de soare, iar cel mai depărtat punct de soare din orbită ei, numit afeliu, e la distanţă de vreo 900 AU în direcţia constelaţiei zodiacale Sagittarius, deci în direcţia centrului galaxiei noastre, iar o orbită în jurul soarelui, deci un „an” pe Sedna durează vreo 10500 ani. Sedna nu se îndepărtează semnificativ înspre centrul galaxiei, care se afla la 30000 ani lumină distanţă, din care 900 AU este o fracţiune nesemnificativă.

John Mattese, profesor emerit de fizică la Universitatea din Louisiana crede că Sedna poate să aibă o masă de 3 până la 5 ori mai mare decât cele a planetei Jupiter. De asemenea unii specialişti susţin că Sedna poate să fie de până la 13 ori mai mare decât planeta Jupiter. Pornind de la aceste constante, cei mai mulţi oameni de ştiinţă susţin veridicitatea existenţei unei planete imense, în speţă Nibiru, Planeta X sau Sedna, care o dată la 10500 de ani.

Legătura dintre Senda şi Norul lui Oort este una foarte simplă. Dacă planeta misterioasă este atât de mare pe cât se presupune, odată cu ajungerea sa prin apropierea Norului lui Oort poate să provoace probleme gravitaţionale atât de mari încât să declanşeze o rafală de comete care se vor îndrepta spre Terra. Acesta ipoteza nu este demonstrată şi este doar o simplă presupunere. Până la probă contrarie orice ipoteză trebuie luată în calcul. Dacă Sedna este planeta Nibiru? Dacă trecerea sa pe lângă Norul lui Oort va provoca o ploaie de comete care ar pune capăt vieţii pe Pământ? Nimeni nu poate să răspundă cu exactitate acestor întrebări dar cu siguranţă că viitorul o să facă lumină supra întunericului în care încă bâjbâim cu prudenţă.

Despre Sedna

Sedna a fost descoperit de Michael E. Brown, Chadwick Trujillo et David L. Rabinowitz la 14 noiembrie 2003. Totuși este dificil să i se determine forma din cauza distanței mari la care se află. Măsurători spectroscopice au arătat că structura suprafeței sale este similară cu aceea a celorlalte obiecte transneptuniene: este compus îndeosebi dintr-un amestec de ghețuri de apă, de metan și de azot cu tholin. Suprafața sa este una dintre cele mai roșii din Sistemul Solar.

Sedna își încheie parcursul pe orbită în aproximativ 12.000 de ani, iar periheliul său este situat la vreo 76 unități astronomice. Acești doi parametri fiind excepțional de mari, originea sa este nesigură. Minor Planet Center consideră la ora actuală (2010) că Sedna este un obiect din discul împrăștiat, un grup de obiecte plasate pe orbite excepțional de alungite prin influența gravitațională a lui Neptun. Totuși, această clasare este contestată întrucât Sedna nu a fost niciodată suficient de aproape de Neptun pentru a fi suferit o influență semnificativă. Unii astronomi cred că Sedna este primul membru cunoscut al Norului lui Hills (denumit și Norul lui Oort interior).

loading...
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top