Istorie

Sabia lui Ștefan cel Mare avea calităţi magice? Utilizată cu două mâini şi pentru care trebuia o forţă fizică extraordinară

Ștefan cel Mare a domnit 47 de ani în Moldova în timpuri de războaie necontenite. Fiecare dorea teritorii de la vecini, se făceau și desfăceau alianțe non-stop.

Pentru Moldova dușmanul principal îl constituia Imperiul Otoman. Succesul lui Ștefan s-a datorat și sabiei pe care o folosea. Ca un adevărat conducător de oști intra fără frică în mijlocul dușmanilor iar cu sabia folosită cu două mâini făcea loc pentru armata sa.

Era Ștefan cel Mare special? Era sabia lui magică?

În lupta de la Vaslui din 1475, Ştefan se acoperă de glorie, spulberând uriaşa armată otomană care intrase în Moldova. Impresionat de faptele de arme ale voievodului, Papa Sixtus al IV lea i-a conferit titlul de ”athleta christi”, dar şi două daruri, un steag de luptă şi o sabie, cea prezentă astăzi la Topkapî din punctul de vedere al unor istorici. La comanda Papei, sabia a fost realizată în atelierele armurierilor italieni, fiind binecuvântată personal de Papă şi blagoslovită special la Roma. Tocmai de aceea i-au fost atribuite şi calităţi magice, spun cei de la adevărul.ro.

O altă variantă este cea a făuririi spadei în atelierele italieneşti, genoveze la comanda lui Ştefan cel Mare. Practic, voievodul a dorit o spadă făcută de cei mai buni armurieri ai Europei şi a dat o comandă specială. Istoricii se bazează pe corespondenţa purtată de voievod cu genovezii, descoperită de Nicolae Iorga.

Istoricii precizează că este vorba de o spadă, armă cu două tăişuri folosită de obicei cu ambele mâini, spre deosebire de sabie, cu un singur tăiş şi utilizată doar cu o singură mână. Spada lui Ştefan cel Mare era tipic moldovenească, un tipar de armă albă identificat de istorici ca individualizându-se în Epoca Medievală.    În mod particular, sabia lui Ştefan cel Mare se încadrează în acest tipar al sabiei specifice moldoveneşti, utilizată cu două mâini şi pentru care trebuia o forţă fizică extraordinară.

loading...

”Cu lamă dreaptă şi două tăişuri, braţe drepte sau uşor curbate spre lamă, cu o lungime de cca. 110 -130 cm, este atestată prin descoperirile arheologice, prezenţa ei în scenele cu militari de pe frescele bisericilor moldoveneşti ridicate şi pictate în parte în timpul domniei voievodului şi de o serie de izvoare scrise. Astfel, acest tip de armă este confirmat de spadele descoperite la Tg.Neamţ, la Deleni (jud. Iaşi), la Cetatea Neamţului, sau de cele pictate la biserica din Bălineşti”, precizează, în ”Armamentul din dotarea oastei Moldovei în timpul domniei lui Ştefan cel Mare”, Carol Konig, un expert în armament medieval.

În cursul secolului al XVI-lea, sabia a ajuns la Istanbul, unde este păstrată și astăzi la muzeul Topkapî. Există două variante distincte referitoare la modul în care sabia a părăsit Moldova. Conform uneia dintre ele, sabia a fost dăruita de Ștefan cel Mare sultanului, cu putin timp înainte de a muri. În acest fel, Ștefan a dorit să recunoască meritele unui adversar redutabil.

Cea de-a doua legendă plasează momentul pierderii sabiei la sfârșitul primei domnii a lui Petru Rareș. Fiu al lui Ștefan cel Mare, Petru a încercat să redeschidă lupta cu Imperiul Otoman în 1538. Campania de represalii a sultanului Suleyman Magnificul avea să ducă la pierderea domniei și la refugierea lui Rareș în Transilvania.

stefan cel mare - Sabia lui Ștefan cel Mare avea calităţi magice? Utilizată cu două mâini şi pentru care trebuia o forţă fizică extraordinară

Trupele otomane au impus ca domn al Moldovei pe Ștefan al V-lea, cunoscut ca „Lăcustă-Vodă“. Turcii au jefuit tezaurul Moldovei înainte de a se retrage, luând cu ei și sabia lui Ștefan cel Mare. Timp de 460 de ani, sabia nu a mai părăsit Turcia. Ea a fost expusă ultima dată în țara noastră în iulie 2004, la Muzeul Național de Artă al României.

loading...
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top