Stiinta

România va participa la colonizarea Lunii

Atingerea Lunii a fost un vis de secole al omenirii, care s-a împlinitpe 20 iulie 1969. În acea zi, primii oameni, Neil Aiden Armstrong şi Edwin Aldrin jr, membri ai echipajului Apollo 11, au păşit pe satelitul natural al Pământului. După aproape 50 de ani, visul de a atinge astrul nopţii a renăscut: anul viitor va începe colonizarea Lunii, iar la acest proiect participă şi România.

Ideea expansiunii în Cosmos a luat amploare în special după declanşarea crizei economice mondiale, când s-a ajuns la concluzia că prin acest pas către Univers se va putea depăşi recesiunea. Planul de bază constă în realizarea unei baze selenare.

“Asta pentru că pe Lună există gheaţă – gheaţa însemnând atât viaţă (H2O) cât şi combustibil de rachetă, apa descompunându-se, prin electroliză, în hidrogen şi oxigen. Mai există o resursă pe Lună, şi anume heliu-3, un izotop ce ar putea fi folosit în obţinerea de energie «curată» prin fuziune nucleară”, ne-a spus Virgiliu Pop, cercetător ştiinţific în domeniile dreptului şi politicilor spaţiale în cadrul Agenţiei Spaţiale Române.
Menţionăm că reactorul de fuziune nucleară este în lucru în Franţa, iar la acest proiect participă şi cercetători români de la Institutul de Cercetări Criogenice şi Izotopice Râmnicu Vâlcea.
În fine, baza selenară va fi o punte către colonizarea planetei Marte şi către dezvoltarea mineritului spaţial pe meteoriţii plini cu resurse minerale de mare valoare, în special metale rare.

Un robot, plasat pe solul selenar

La cucerirea selenară participă NASA, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) – al cărei membru cu drepturi depline este şi România -, China, India şi câteva firme private, printre care şi Google.
Anul viitor, ESA va trimite o navă ESMO – adică European Student Moon Orbiter – care va orbita în jurul Lunii şi va transmite date precise despre satelitul natural al Pământului, în baza cărora se vor decide amplasamentele viitoarelor baze fixe.

La realizarea acestei nave au contribuit şi studenţi români. Până pe 31 decembrie 2015, Google va plasa un robot pe solul selenar.

loading...

De asemenea, firma Shackleton Energy Company doreşte să extragă gheaţă de la polul sud al Lunii pentru a o transforma în combustibil, iar firma Excalibur Almaz vrea să organizeze excursii de agrement în jurul Lunii.
Altfel spus, s-a dat startul pentru cucerirea astrului nopţii şi, spre norocul nostru, de data aceasta suntem în cărţi.

Primul roman SF autohton, «Un român în lună», a fost scris în anul 1914

Istoria colonizării astrului selenar e veche de secole.

În secolul XVII, astronomul Johannes Kepler a scris “Somnium” – primul roman SF din lume – unde nişte demoni îl transportă pe Duracotus pe satelitul natural al Terrei. Peste câţiva ani, episcopul Francis Godwin – în “Omul din Lună” – foloseşte nişte gâşte ca mijloc de transport.

În anul 1657, Cyrano de Bergerac descrie rachete prin care se ajunge la “Statele şi Imperiile Lunii”. l În 1865 – Jules Verne a scris romanul “De la Pământ la Lună”. l În anul 1914 vine rândul lui Henri Stahl să scrie primul roman SF românesc: “Un român în lună” .

«Nu oamenii de ştiinţă, ci politicienii hotărăsc programele spaţiale»

Zborurile către Lună din anii ’60-’70 au fost rodul războiului rece – în forma “cursei spaţiale” – dintre SUA şi URSS. Cele două superputeri îşi doreau să demonstreze superioritatea propriului sistem politico-economic – de aceea s-au investit sume colosale în aceste proiecte.

luna - România va participa la colonizarea Lunii

Sovieticii au fost primii care au ajuns în spaţiu – cu Sputnik 1, primul satelit artificial, şi cu Gagarin, primul cosmonaut, dar până la urmă americanii i-au ajuns din urmă şi au reuşit să trimită primii oameni pe Lună.
După ce s-au lămurit lucrurile în această cursă spaţială, care era de fapt o bătălie politică, investiţiile în domeniu au fost anulate.

“Să nu uităm că funcţia de administrator NASA este o una politică. Nu oamenii de ştiinţă, ci politicienii sunt cei care hotărăsc încotro se îndreaptă programele spaţiale publice. Regula de bază este: politica mai întâi, economia pe locul doi, tehnologia pe locul trei – când vine vorba de factorii care determină dacă şi unde se zboară în spaţiu”, ne-a mai spus Virgiliu Pop .

Sursa: Libertatea 

loading...
Click to comment

Lasă un răspuns

To Top