Descopera

„Romania, te iubesc”: Caini de milioane de euro. Cat de profitabil e sa „iubesti” animalele in Romania

La adresa oficiala din acte a sediului ASPA de la Primaria Capitalei functioneaza o firma de transport international. Oameni din institutie au salarii modeste, dar vin la serviciu cu masini de lux si detin firme prospere. Anual, gestionarea maidanezilor inseamna un circuit profitabil al banilor, o hora in care joaca laolalta autoritati, ONG-uri, cabinete si clinici veterinare, importatori de medicamente, furnizori de aparatura si produse veterinare.

Bugetul ASPA nu are numai fonduri de investitii, ci si pentru reparatii curente. 3,8 milioane de lei, adica aproape 800.000 de euro au fost alocati in 2013 pentru schimbari de becuri, clante, cabluri si alte interventii la imobilele institutiei. Iar in lista de bunuri imobile intra, pe langa cele doua adaposturi cu caini, o uriasa incinta din sectorul 4 al Capitalei. Este cel mai mare teren detinut de ASPA, aici fiind conform unei Hotarari de Consiliu, chiar sediul oficial al autoritatii.

Pe Soseaua Oltenitei la numarul 169 sunt aproape 5.000 de metri patrati de teren si aproape 300 de metri patrati de constructii. In loc de sediul ASPA aici functioneaza oficial o firma de transport international de marfuri. Conform datelor de la Registrul Comertului, firma are punct de lucru si garaj.
Bani taiati la caini. ASPA, o mega afacere pe bani publici
Claudiu Ancuta este coordonatorul echipelor de hingheri, in actiunile pe teren. Are un salariu modest, dar dimineata vine la serviciu cu o masina de lux. Acelasi sef de la ASPA apare la sediul companiei de transport international de marfuri, de pe Oltenitei. Sta la masa si discuta cu reprezentantii firmei, unde teoretic este sediul ASPA. Seful consilierilor din opozitie spune ca la mijloc sunt interese financiare.
Silviu Vaduva, consilier municipal: „Nu stim pur si simplu cum se cheltuiesc banii acolo, domnul Oprescu pune directori si sefi cum vrea dansul, oameni din anturaj.”
Conform Hotararii de Consiliu, terenul a apartinut initial Administratiei Fondului Imobiliar, o alta institutie subordonata Primariei Generale, care l-a cedat catre ASPA. Nici in documentul de la Consiliu, nici in bugetul ASPA nu figureaza insa vreun venit din chirie pentru firma de transport. In schimb angajatii ASPA stau in chirie – 20.000 de lei pe an, intr-un apartament la vila, in sectorul 3.
In zona Soselei Oltenita, in sectorul 4, terenurile sunt scoase la inchiriere cu 4 euro metrul patrat. La un teren de 4600 de metri patrati, ar rezulta o chirie de aproape 20.000 de euro pe luna.

Scandalul maidanezilor a scos insa la iveala anumite legaturi intre angajati ai ASPA si reprezentanti ai ONG-urilor cu care Autoritatea de Protectie a Animalelor e in litigii.

Elena Pop este directorul economic si se ocupa de ani de zile de evidenta banilor la ASPA. Aceeasi Elena Pop figureaza si pe listele pe care ONG-urile le afiseaza periodic pe canalele de comunicare online. E vorba de tabele cu „protectorii de zona”, adica locuitori din tot orasul, dispusi sa se mobilizeze in caz de proteste sau strangeri de semnaturi, dar si oameni de bine care intervin sa ia rapid cainii de pe strazi cand sunt in derulare actiunile hingherilor.
Sunt liste de care afli doar daca intri in lumea online pe retelele de socializare ale ONG-urilor, unde sunt zeci de nume ale unor bucuresteni. Apar mentiuni de-a dreptul surprinzatoare, ca intr-o organizatie secreta. De exemplu, pe strada Masina de Paine, in sectorul 2, protector este o femeie de a carei implicare „nu trebuie sa stie barbatul ei”. Directorul economic al ASPA Elena Popa apare in liste cu mentiunea „angajat al autoritatii municipale” si protector pentru zona Pietelor Veterani-Gorjului, din sectorul 6. Reprezentantii fundatiilor si iubitorii de animale spun ca Elena Popa a fost expusa dintr-o greseala.
Coincidente sunt si in cazul directorului general al ASPA – Bogdan Treeroiu. I-am cerut un interviu, dar ne-a pasat la omul de presa – Razvan Bancescu. Sotia directorului Treeroiu figureaza la Registrul Comertului ca administrator la o firma din sectorul 1 al Capitalei, care se ocupa cu comercializarea de produse farmaceutice. Firma e detinuta de un cipriot si are sediul social acasa la parintii directorului Bogdan Treeroiu.
Societatea are doua puncte de lucru, din care unul, intr-un bloc de pe Calea Calarasi, in sectorul 3. Reprezentantii blocului stiu ca locuinta apartine unor cetateni moldoveni. Nu exista pana in acest moment nicio dovada ca directorul ASPA face afaceri cu sotia sa ori daca firma respectiva are contracte cu clinicile si cabinetele veterinare angajate de ASPA sa sterilizeze caini.
maidanezi 400x266 - "Romania, te iubesc": Caini de milioane de euro. Cat de profitabil e sa "iubesti" animalele in Romania
Export de maidanezi sau sterilizari false. Schema prin care ONG-urile fac bani pe seama cainilor 
Intr-un cinism fara margini, cei 65.000 de caini din Bucuresti, sunt o sursa inepuizabila de bani. Autoritatile au pretext ca risipeasca fonduri importante, ONG-urile aduna venituri frumoase din donatii, bani pe care membrii fundatiilor ii cheltuie dupa cum le dicteaza constiinta.
Iata schema prin care unele ONG-uri strang bani. Au adaposturi pline de catei maidanezi si primesc donatii pentru fiecare patruped: cate 50 de lei pe luna, insa pot fi si sume mai mari deodata. Georgiana Vaduva are un adapost cu 250 de caini la 30 de km de Bucuresti si spune ca banii din donatii nu-i ajung pentru nevoile zilnice. De alta parere este Andreea Ionescu, unul dintre iubitorii de animale la distanta, care a sponsorizat aproape un an 13 maidanezi, apoi a decis sa-si ia animalele de acolo. Adica este vorba de alta schema profitabila. Unele asociatii declara mai multe animale decat au pentru a-si creste veniturile din donatii.
Multe din animalele fictive din adaposturi exista si in realitate, dar nu sunt in padocuri, ci alearga pe strazile Capitalei. Nimeni nu sta sa numere sute de caini aflati in spatiile ONG-urilor. Asa ca un alt tertip se bazeaza pe abandonul cainilor de catre asociatiile care isi asuma raspunderea pentru ei. Numai „Caleidoscop” a adoptat de-a lungul anilor zeci de caini.
Mirela Lavinia Nica, fost voluntar Caleidoscop: „De doua ori pe saptamana, ca voluntar al asociatiei Caleidoscop. 5-6 pe transport, cati imi incapeau in masina. Nici nu mai tin minte unde i-am returnat.”
Un ONG poate adopta 100 de caini in fiecare an. ASPA nu verifica daca animalul este bine intretinut sau daca asociatia are un adapost. Voluntarii din ONG-uri au luat sute si mii de patrupede din cele 2 adaposturi ale primariei. Astazi multi dintre acesti caini sunt pe strazi. De evidenta lor nu se mai stie nimic, dupa cum recunosc si reprezentantii ONG-urilor atunci cand au fost intrebati de cei din primarie.
Cel mai grav este ca de cele mai multe ori cainii eliberati pe strazi nu sunt sterilizati. Si aici intervine cea mai profitabila schema – sterilizarile fictive. Anul acesta, pentru program s-au alocat peste 120.000 de euro numai in Bucuresti. Primaria plateste interventiile pentru toti cainii, inclusiv pentru cei adoptati de ONG-uri.
Cand sunt prinsi, maidanezii trebuie sterilizati si li se pune un crotaliu in ureche. Sterilizarea de multe ori se face pe factura de decontare. Cainii se aleg doar cu un crotaliu si sunt aruncati in strada. Iata un exemplu in anii trecuti: „Uitati crotaliul si uitati are ouale aici, nu a fost castrat.”
Fundatiile din Capitala au avut la dispozitie din donatii si sponsorizari peste 13 milioane de lei in ultimii ani. Asta reiese din datele publicate de Ministerul Finantelor. Numarul ONG-urilor a crescut, insa nici o treime dintre ele nu au adaposturi pentru caini.
Marcela Pisla conduce asociatia Cutu-Cutu, un ONG fara adapost. La Finante a inregistrat in 2012 venituri de 66.000 de lei si cheltuieli de 77.000, cu un deficit de 10.000 de lei. In 2010 a avut venituri de 111.000 de lei, si a cheltuit 79.000 de lei, adica un excedent de 33.000 de lei. ONG-ul este axat mai mult pe organizarea de proteste in strada si pe apararea drepturilor maidanezilor in instanta. Banii merg mai mult pe cheltuieli cu personal si mai putin pe hrana ori medicamentele pentru maidanezi.
Dana Caraion, reprezentanta unui ONG care militeaza pentru solutia radicala sustine ca fundatiile fara adaposturi sunt primele interesate ca maidanezii sa ramana pe strazi.
In cazul ONG-urilor, nu exista un organ de control asa cum exista la societatile comerciale. Niciunei fundatii nu i-a fost verificata pana acum activitatea. Fundatiile nu platesc impozit pe profit, nici TVA si declara ce vor si cum vor in acte. Un alt ONG care detine un adapost in afara capitalei are in evidenta 520 de caini. Venitul declarat pe 2012 a fost de 520.000 de lei, din care a cheltuit 519.000 de lei.
Adapostul e plin ochi de ani de zile, are caini de dinainte de 2005. La fel de pline sunt alte 7 adaposturi private din zona Capitalei. Ele nu pot rezolva problema maidanezilor din Bucuresti – adoptiile sunt putine si pana nu moare un animal, altul nu ii poate lua locul. Aceasta fundatie nu mai primeste animale si nici nu mai da spre adoptie, in speranta ca doritorii vor lua caini din adaposturile primariei, unde animalele risca eutanasierea. Interes pentru adoptii a fost in zilele cand a fost votata legea privind uciderea maidanezilor, oamenii au stat la coada sa adopte caini prinsi de hingheri. Cateva zile mai tarziu, coada a disparut, la fel interesul adoptatorilor.
Afacerea Dog Town. Legatura dintre fondatorii celui mai mare oras de caini si Sorin Oprescu
Iata adapostul privat DogTown din Giurgiu. Promovat si lansat anul trecut de insusi Primarul General, cu promisiunea ca vor fi 2.000 de locuri, aici in realitate pot fi gazduiti cel mult 400 de caini. Odata cu visele si promisiunile edilului Capitalei, la DogTown a inceput teoretic un parteneriat intre primarie si o fundatie. La inaugurare gazdele promiteau investitii private de 1,5 milioane de euro. Primaria ar trebui sa aduca maidanezi, care nu mai au loc in adaposturile municipalitatii, iar fundatia vine cu spatiau, hrana si tratamentul animalelor. Doar ca si acest proiect pare in impas.
Un fost angajat de la ASPA sustine ca directorul institutiei alegea periodic caini pe care sa ii duca la Dogtown, desi in adaposturile primariei erau destule locuri, iar cainii dusi la fundatie erau sterilizati, vaccinati si tratati. Cu alte cuvinte, de ce mai era nevoie de adapostul privat?
Asociatia Portico care patroneaza DogTown a fost fondata de trei tineri. Primul, Alexandru Arsenescu, apare in Monitorul Oficial pe lista sponsorilor principali in campaniei electorala a lui Sorin Oprescu din 2009. A cotizat atunci cu 10.000 de euro. Fondator este si Razvan Imbri, care apare, tot in Monitorul Oficial, alaturi de fiul primarului, Mircea Oprescu, in momentul in care a preluat de la acesta o societate comerciala. Primarul Oprescu a recunoscut ca reprezentantii Portico ii sunt apropiati:
Aceeasi fundatie are parteneriat cu primaria si pentru 3 spalatorii sociale, unde isi pot curata hainele oamenii sarmani. De data aceasta, Primaria a pus la dispozitie cladirile, in timp ce ONG-ul vine cu masinile de spalat si detergentii.
Nici in cazul Dogtown nici in cel al spalatoriilor primaria nu da bani pentru servicii. La fel de adevarat este insa si ca fundatia nu a facut niciodata publice sumele primite ori lista cu firmele donatoare si sponsorii.
Directorul de la Dogtown este un fost corporatist. Florian Fugasin s-a ocupat de marketing la doua marci auto de lux si in piata imobiliara. Fugasin sustine ca in prezent asociatiile de protectie a animalelor nu colaboreaza decat cand e vorba de proteste, desi proiectul Dogtown ar fi trebuit sa-i reuneasca. Adica, la Dogtown pot aduce caini asociatiile care nu detin adaposturi, cu conditia ca animalele sa fie ulterior ingrijite de cei care ii aduc. De 20 de ani autoritatile produc indoiala. Au avut ambele solutii la indemana. Si eutanasia, si sterilizarea animalelor care au ajuns inapoi pe domeniul public.
Reprezentantii din primarii nu isi fac treaba si irosesc fonduri. ONG-urile nu ajung la un consens. Edilii paseaza de ani de zile problema catre locuitorii Bucurestiului. Si autoritatile, dar si multe dintre asociatiie pentru protectia animalelor au un management defectuos. Si nu de ieri de azi, ci de mai bine de doua decenii.
Sursa: Incont
loading...
Click to comment

Lasă un răspuns

To Top