România interzisă – „ATHOSUL MARAMUREȘULUI”! Iată ce minuni se petrec acolo

Sunt multe locuri în țară încărcate de energii benefice, despre care însă puține lucruri se știu. În jurul lor colcăie legendele despre minuni înfăptuite demult și despre altele care încă se întâmplă.

Un astfel de teritoriu magic este cel cunoscut în popor drept Muntele Șatrei sau… Muntele Sfânt al Maramureșului, pe care sunt ridicate o mănăstire și un schit, cel din urmă – ca și Athosul grecesc – interzis femeilor.

Că te afli dinaintea unui loc unde se făptuiesc miracole înțelegi încă de cum intri în depresiunea Lăpușului și vezi Muntele Șatrei, cu forma lui perfectă de trunchi de piramidă. Unii cred că nu e o formă naturală, ci că a fost zidit de mână de om sau de îngeri, mai ales că este aceeași, ori din care parte l-ai privi. Geologii te vor asigura însă că este vorba despre o formațiune geologică de origine vulcanică.

Potrivit unor legende locale, pe Muntele Șatrei, la locul numit și acum „Șatra Pintii”, și-ar fi avut sălașul celebrul haiduc Pintea Viteazul și ortacii lui. Fiu de nobil, Pintea se răscoală împotriva stăpânirii și luptă pentru drepturile oamenilor din Maramureș. Pe Muntele Șatrei, numele lui îl primesc și Izvorul Pintii și Fântâna Pintii, lângă cel dintâi ridicându-se Mănăstirea Șatra, iar lângă a doua, Schitul Șatra (sau Șătrița). Izvorul Pintii este însă doar unul dintre cele cu puteri tămăduitoare de pe Șatra. Practic, dacă e să dăm crezare legendelor, fiecare firicel de apă care coboară pe pantele muntelui are puteri binefăcătoare. Despre Fântâna lui Pintea, se zice că în anumite zile din an „apa se făcea cum este untul” și că atunci avea puterea să vindece orice boală aceluia care se ungea cu ea.

După cum spun legendele şi baladele populare locale, haiducul Pintea Viteazul era născut în Măgoaja, în Maramureș. Grigore Pintea, fiul lui Cupşa Pintea şi al Mălinei s-a născut într-o famile de nobili, una dintre rudele lui fiind acel Ioan Cupşa, care în 1681, ctitorind mânăstirea Nicula din județul Cluj, a dăruit călugărilor celebra icoană a Maicii Domnului care plânge.

În partea sudică a formațiunii geologice trapezoidale, se află Peștera Pintii. De natură tectonică, peștera a fost însă mult lăgită și făcută funcțională de către om, cu mult înainte de timpul viețuirii lui Pintea acolo. Peștera este lungă de vreo 9-10 m, cu nișe laterale, care au fost folosite probabil ca dormitoare. Unii cred că pe Muntele Sfânt din Țara Lăpușului ar fi sălășluit cândva niște sihaștri, care s-au adăpostit în această peșteră. Alții spun că încă în vremea dacilor liberi aici se adăposteau sacerdoții lor.

Legendele referitoare la Pintea și haiducii lui spun însă altceva. Aceștia, furau de la bogați și dau săracilor, dar se pare că nu toate câte au fost adunate au apucat a fi dăruite, înainte de extincția lor. O bună parte a comorilor lua de la bogătași fusese pusă la păstrare în Peștera Pintii, într-un loc așa de bine ascuns, că nici până în ziua de azi nu a fost găsit. Unii spun că locul secret din peșteră, cel unde se află banii și aurul, se deschide o singură dată în an, în noaptea de Înviere, dar cine a intrat acolo nu a mai ieșit niciodată.

Chiar dacă locul poartă de sute de ani numele de „Muntele Sfânt”, mănăstirea și schitul sunt de dată recentă. Mănăstirea Șatra a fost ridicată de preotul Ioan Cozma la începutul anilor 90. Pe locul acela, însă, în secolul al XVIII-lea fusese o mănăstire de călugări, care a fost bombardată de armata lui Bukow, o dată cu alte mănăstiri din Maramureș și Ardeal.

Cea de acum a fost ridcată însă în urma unor viziuni. Se zice că Episcopul Calinic al Argeșului trecuse pe acolo și promisese că va înălța mănăstire, dar nefăcându-se nimic, începuse a visa noapte de noapte că se ridică din patul lui și pleacă în zbor spre Muntele Șatrei, undă construiește mănăstirea cu zid de cetate.

Au fost însă și alte vise prevestitoare, FilipTeodor din Stoiceni, pe când era prizonier în Siberia, visase că se va întoarce la Șatra, unde se va ridica o mănăstire, iar o femeie din același sat, pe numele său Anica, visase chiar înainte de a muri și a spus neamurilor ei că în curând se va înălța o mănăstire pe Muntele Sfânt, în vis apărându-i chiar și preotul-constructor Ioan Cozma, scrie Antenasatelor.ro.

Schitul Șatra lui Pintea are un statut aparte. Aici este strict interzis accesul femeilor sub jurământ și blestem, fiind respectate regulile de pe Muntele Athos, care permit doar accesul bărbaților în locurile sfinte.

loading...

S-ar putea să-ți mai placă și Mai multe de la același autor

Lasă un răspuns