Orez cu excremente de șobolan din Germania sau pește cu mercur din Olanda – alerte UE despre care nu vorbește nimeni

Orezul cu excremente de șobolan, peștele cu mercur din Olanda sau ghimbirul cu aflatoxină din Franța se numără printre cele peste 40.000 de alerte alimentare la nivel european.

În lunga listă se află și brânza românească cu E.coli, o ”etichetă” pusă în grabă de autoritățile italiene deși nu dețin încă rezultatele finale ale analizelor și, mai mult, au dat alerta pentru un produs din lapte de oaie, când, de fapt, producătorul nominalizat nu procesează acest tip de lapte.

Din lista lungă de alerte alimentare, numai brânza românească și-a făcut loc în presa internațională. Potrivit lui Dorin Cojocaru, președintele APRIL, un astfel de scandal nu va rămâne fără urmări pentru producătorii noștri reușesc cu multă greutate să intre pe piața europeană. Referitor la modul cum decurg vânzările și exporturile producătorilor autohtoni de lactate, Cojocaru a declarat pentru Digi24: ”Pun tot felul de întrebări, au intensificat controalele, cer tot felul de documente. Asta înseamnă blocaj în export, pierdere de clienţi”.

În cazul României, a fost nevoie ca, la solicitarea ANSVSA de clarificare și de completare a informațiilor transmise prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje, autoritățile italiene să admită faptul că, din eroare, în notificarea de alertă inițiată în data de 16 martie a fost menționată o brânză provenită de la SC Brădet, produsă din lapte de oaie, în loc de brânză produsă din lapte de vacă.

Potrivit unui comunicat de presă al instituției, ANSVSA a solicitat să se opereze modificarea și pe portalul SRAAF, la secțiunea accesibilă publicului, scrie Agrointel.ro.

Notificarea de alertă, modificată în data de 18 martie și postată de autoritățile italiene doar în secțiunea SRAAF accesibilă autorităților competente din statele membre, conține un buletin de analiză, emis în data de 17 martie 2016, care nu menționează informații, precum:
– Numele producătorului;
– Sortimentul exact de produs;
– Numărul lotului;
– Data fabricării;
– Data expirării.

Chiar și săracă în ”detalii”, alerta italienilor riscă să pună la pământ exporturile de lactate din România – și așa firave. Sper ca exporturile să nu fie afectate iar fermierii să nu aibă de suferit în urma alertei europene privind brânza românească de oaie, spune ministrul Agriculturii, Achim Irimescu. ”Să nu uităm că acum câțiva ani când actualul premier era comisar european, a fost o criză ca urmare a depistării bacteriei E.coli în sectorul legumelor și fructelor.

După cum știți, consumatorii au înțeles atunci și nu s-a ajuns la prăbușirea vânzărilor dar sigur că pe termen scurt acestea au fost afectate. După ce s-au clarificat lucrurile nu au mai fost probleme. Eu sper din tot sufletul ca Europa să înțeleagă că acesta a fost un accident iar oricum, dacă într-adevăr a fost, rămâne de confirmat. Este foarte important să nu se pierdem încrederea în produsele românești pentru că știm cu toții că avem produse de o calitate extraordinară”, a explicat ieri ministrul.

Cum s-a acționat în scandalul cărnii de cal

Ministrul Agriculturii spune că autoritățile române trebuie să își protejeze producătorii și a amintit de celebrul scandal al cărnii de cal când s-a aruncat vina greșit pe procesatorii români. ”Eu am intervenit la acea vreme în Consiliul de la Bruxelles și am spus că trebuie dată o despăgubire producătorilor pentru că, după scandalul acela, mulți producători români au dat faliment iar în Franța consumul de carne de cal s-a dublat. Deci fiecare stat membru este normal să își protejeze fermierii, producția și mai ales consumul național.

Dar trebuie să fim foarte atenție pentru a nu afecta producția și producătorii din statele membre. Este important ca în astfel de situații să fim foarte prudenți cu ceea ce comunicăm către consumatorul european”, a declarat ministrul ieri.

Teoria conspirației, privită rezervat de ministrul Irimescu

Achim Irimescu a exclus clar teoria conform căreia europenii ar vrea să elimine concurența produselor românești de pe piață. ”Departe de mine că un stat membru ar putea recurge la astel de măsuri pentru că regulile sunt foarte clare. Doar că nu trebuie interpretat că toate produsele sunt în astfel de situație. Dacă privim situația altor state membre, de exemplu când s-a descoperit E.coli în Germania s-au dat ajutoare europene de 360 de milioane de euro. Sigur, și chiar am discutat cu premierul, dacă se va ajunge în situații în care producătorii români nevinovați să fie afectați statul va căuta soluții să îi protejeze”, a mai spus ministrul.

Acesta a precizat că deocamdată nu există indicii care să lege alerta europeană de cazul copilului de la Florența, infestat cu E.coli, și nici cu fabrica Brădet din Argeș.

poza mare 1 - Orez cu excremente de șobolan din Germania sau pește cu mercur din Olanda – alerte UE despre care nu vorbește nimeni

De menționat, că în respectiva alertă rezultatele sunt trecute ca ”prezumtive” și nu definitive, certe! Puteți vizualiza alerta europeană pe portalului online al Comisiei Europene. ”În alertă scrie clar prezumtiv, adică se bănuie deci nu este clar. În plus dacă vorbim de brânza de oaie, așa cum se specifică în alertă, este mai greu de descoperit având în vedere că vorbim de alte enzime, dacă este maturată, nematurată, noi trebuie să aflăm în perioadă toate detaliile.

De obicei brânza de oaie pleacă la export maturată nu proaspătă. Iar maturarea, mai ales la brânza de oaie au niște enzime care distrug E.coli. Eu unul nu pot să mă pronunț până nu am toate datele. Pe de altă parte, dacă vorbim de brânză de burduf, din punct de vedere al respectării punctului tehnologic să ai contaminare cu E.coli. Numai post fabricație adică manipulare, magazie, etc.”, ne-a declarat vineri președintele APRIL, Dorin Cojocaru.

 

loading...

S-ar putea să-ți mai placă și Mai multe de la același autor

Lasă un răspuns