Mistere

Orasul ingropat sub piramidele de la Gizeh

De-a lungul timpului au existat diverse speculaţii referitoare fie la anumite camere secrete sau chiar al întreg oraş care există sub platoul de la Gizeh. O scriere străveche, care aparţine lui Herodot, resuscitează ideea că misterul piramidelor, cât şi misterul a ceea ce există sub aceste piramide este undeva departe a fi înţeles de oamenii moderni.

Herodot descria că în subteranul platoului de la Gizeh exista un labirint care cuprindea 1500 de camere şi tot atâtea săli subterane suplimentare pe care istoricul grec nu a fost autorizat de a le explora. Conform preoţilor Labirintului, trecătorile erau derutante şi complexe, destinate de a securiza numeroase manuscrise pe care ei afirmau că le ţineau ascunse în sălile subterane. Acest complex masiv l-a impresionat în cel mai înalt grad pe marele Herodot care a susţinea: „Am văzut 12 palate regulat dispuse, comunicând între ele, emailate de terase şi repartizate în jurul a 12 mari curţi. Este dificil de a crede că era opera oamenilor. Zidurile erau acoperite de portrete sculptate, şi fiecare curte, construită în marmură albă într-un mod încântător, era înconjurată de o colonadă. Aproape de unghiul unde se termina labirintul, se ridica la 80 m o piramidă ornată cu portrete mari sculptate de animale a cărei intrare se efectua printr-un subteran. Am aflat de la o sursă foarte sigură că sălile şi trecătorile subterane se legau de piramidele de la Memphis.”

În timpurile demult apuse, Memphis era denumirea piramidelor de la Gizeh. De asemenea, mulţi alţi antici au confirmat descrierea lui Herodot şi faptul că piramidele sunt legate între ele de nişte coridoare imense.

Keops - Orasul ingropat sub piramidele de la Gizeh

Într-un studiu celebru, Jambliq, un sirian din sec. IV, foarte reprezentativ pentru Şcoala din Alexandria în materie de mistică şi filosofie, raporta o observaţie privitoare la intrarea în Marea Piramidă prin corpul Sfinxului: Această intrare, astăzi obturată de nisip şi dărâmături, poate fi regăsită între picioarele din faţă ale colosului aşezat. Ea era altădată închisă de un grilaj din bronz pe care doar magii îl puteau acţiona printr-un mecanism ascuns. Aceasta era protejată prin veneraţie publică, şi un fel de teroare sacră îi menţinea inviolabilitatea mai bine decât ar fi făcut-o o protecţie armată. În burta Sfinxului erau săpate galerii care duceau la partea subterană a Marii Piramide. Aceste galerii se întrepătrundeau de-a lungul parcursului către Piramidă cu o asemenea artă, încât, oricine s-ar fi angajat fără ghid se întorcea inevitabil la punctul său de plecare. Cilindrii antici sumerieni povestesc că drumul secret al anunnakienilor era un loc subteran unde se pătrunde printr-un tunel a cărui intrare este ascunsă de nisip astfel de către cei pe care îi numeau huwana, ai căror dinţi sunt asemănători cu cei ai unui dragon, şi faţa, cu cea a unui leu. Acest text vechi remarcabil, din care nu au rămas decât fragmente, din păcate, adaugă că el (huwana) nu poate nici avansa, nici da înapoi, dar că urcându-se pe el prin spate, trecătoarea către calea secretă a anunnakienilor nu era blocată. Probabil că notele sumeriene furnizează o descriere probabilă a Sfinxului de la Gizeh şi dacă această mare creatură era construită pentru a păstra sau obtura vechile scări şi trecătorile inferioare ce duceau la părţile subterane, acest simbol era cu siguranţă oportun.

În epoca lui Ahmed Ben Tulun, un grup a intrat în Marea Piramidă prin tunel şi a descoperit într-o sală laterală o cupă de culoare şi de textură rare. Aflând că sub Piramidă se desfăşurau evenimente stranii, Ahmed Tulun şi-a exprimat dorinţa de a vedea cupa din sticlă. În acest timp, ea a fost umplută cu apă şi cântărită, apoi golită şi cântărită din nou.

” Ea avea aceiaşi greutate goală sau umplută cu apă. Dacă istoria este exactă, această lipsă de greutate suplimentară demonstrează indirect existenţa la Gizeh a unei ştiinţe extraordinare.”, a concluzionat istoricul stupefiat.

loading...

Existenţa sălilor de sub Sfinx este bine cunoscută. Autorităţile egiptene au făcut o altă descoperire în 1994, când muncitorii au descoperit o veche trecere ducând profund în corpul monumentului misterios. Cine l-a construit? De ce? Şi unde duce el? Ipoteza curentă că Sfinxul este adevărata poartă a Marii Piramide a supravieţuit cu o tenacitate surprinzătoare. Probabil că într-o bună zi întreg adevărul va ieşi la iveală şi atunci vom afla cine a stat în spatele construirii piramidelor, cât şi a labirintului subteran.

loading...
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top