Spiritualitate

Muntele Athos: Secretele unei comunități monahale ieșită din tiparele moderne

Unul dintre cele mai sfinte locuri de pe Terra este Muntele Athos. Acolo există nu mai puțin de 20 de mânăstiri 12 schituri și sute de chilii, în care slujesc zeci de călugări ortodocși. 

Această comunitate monahală este una dintre cele mai fascinante de pe glob. Pe lângă faptul că acești călugări duc o viață ruptă de realitate, ei renunță la legătura cu familia pentru a se apropia cât mai mult de Dumnezeu, Iisus și nu în cele din urmă de Fecioara Maria. De asemenea, dieta lor este una dintre cele mai echilibrate și le permite o viață lipsită de bolile lumii moderne.

Muntele Athos și istoria sa

Sfânta Peninsulă Muntele Athos se află la circa 50 de km în Marea Egee. Acesta are o înălțime de 2033 de metri și o arie totală locuibilă de 60 de km pătrați.

Numele muntelui Athos provine de la un personaj al mitologiei Greciei Antice, anume un gigant trac care în confruntarea lui cu zeul grec Poseidon va fi zvârlit un bolovan imens înspre acesta, formând blocul abrupt ieșit din mare care azi îi poartă numele. Muntele Athos se bucură de celebritate în antichitatea greacă, fiind considerat în unele tradiții locale a fi locul cel mai înalt de pe Pământ, unde, deasupra norilor, zeii se adună să discute.

Istoria religioasă a muntelui începe undeva pe la jumătatea secolului al IX-lea, când călugării creștini se refugiază pe Athos. Datorită faptului că era un loc sălbatic și inaccesibil, în secolul al X-lea, călugărul Atanasie de Trebizonda ridică prima mănăstire pe Muntele Athos. Ănceutul a fost unul anevoios și cu mult piedici pentru călugării creștini, dar civilizația monahală de pe Muntele Athos își atinge apogeul câteva sute de ani mai târziu.

În anul 1400, pe munte sunt construite 40 de mănăstiri, în care slujesc 40.000 de călugări. Din cauza suprapopulării, incendiile încep să lovească comunitatea și începe decăderea. Mănăstirile sunt arse, iar chiliile sunt părăsite. Călugării realizează că sunt prea mulți într-un spațiu atât de mic și este nevoie de schimbare.

loading...

În prezent, conform recensământului din 2011, există 20 de mânăstiri 12 schituri și sute de chilii și doar 1830 de călugări.

Controverse și discriminarea sexuală

Toată lumea cunoaște faptul că femeile nu au voie pe Muntele Athos, însă puțini cunosc de unde s-a născut această idee controversată. Totul a pornit de la numeroase întâmplări petrecute în secolul al XI-lea. În acea vreme femeile aveau voie să urce pe munte, dar acestea nu veneau în scop religios, ci pentru a-i seduce pe călugări.

Numeroși călugări au fost seduși, corupându-i să întrețină relații sexuale. Atunci s-a instaurat această regulă, care interzice și în ziua de astăzi accesul femeilor pe Muntele Athos.

Cu toate acestea, există numeroase voci, care contestă această regulă, susținând că este una care aduce în lumina reflectoarelor discriminarea sexuală. În 2001 și în 2006 Parlamentul European a făcut apel la statul grec și la autoguvernarea atonită să reconsidere regula care refuză accesul femeilor în această regiune a Greciei și care este deja declarată patrimoniu mondial de către UNESCO. Mai mult de atât, UE a amenințat retragerea sprijinului economic, dacă această lege nu va fi abolită. Conform codului penal al statului grec, orice femeie care pune piciorul pe Muntele Athos este condamnată la un an de închisoare.

Viața monahală de pe Muntele Athos

Într-un amplu reportaje despre Muntele Athos, publicat de revista National Geografic, este descrisă cu lux de amănunte viața monahală. Pentru a fi acceptat acceptat ca și călugăr este nevoie de har. Un har pe care doar starețul unei mănăstiri îl poate vedea, care ulterior devine duhovnicul tânărului călugăr.

Astfel duhovnicul îi învață pe cei mai tineri să-și dezvolte relația cu Iisus. Viața în principiu este una ușoară, lipsită de complicațiile lumii moderne. Până acum câțiva ani nu exista acces la internet și niciun călugăr nu avea habar despre evenimentele majore din lume. În ziua de astăzi, unele mănăstiri au renunțat la conservatorism și au cumpărat laptopuri cu conexiune la internet.

În același timp, există și călugări mai conservatori, care nu au nevoie nici măcar de electricitate. Ei își ghidează viața prin tainele rugăciunilor și au adoptat un stil de viață pur agrar. Exact la fel, cum țăranul român trăia la începutul secolului trecut.

Alimentația de pe Muntele Athos

Studiile de moment arată că una dintre cele mai sănătoase comunități este cea de la Muntele Athos. Călugării au învățat să îmbine stilul de viață vegan cu cel vegetarian. Ei nu mănâncă carne, ci doar în zilele de sărbătoare pește și uneori fruste de mare.

Se pare că monahii ortodocşi au găsit echilibrul perfect între a fi vegan şi a fi vegetarian, introducând în alimentaţia lor grăsimi şi proteine de bună calitate. Aceştia consuma mâncare proaspătă preparată din alimente proaspete şi constând mai ales în legume, fructe, boabe de leguminoase şi cereale în moderaţie. Mediul în care trăiesc aceştia este lipsit de stres şi de poluare, iar comunitatea este una bine sudata, în care călugării se sprijină şi se ajută reciproc. Dieta tradiţională din posturi abundă în vitamine, antioxidanţi, nutrienţi şi acid folic, având în acelaşi timp un conţinut sărac în grăsimi animale săturate.

Aceasta este probabil cauza pentru care călugării nu sunt predispuși bolilor moderne precum cancerul sau diabetul. Studiile ne arată că monahii nu au dezvoltat practic boli de inimă, că nu s-au confruntat cu stopuri cardiace şi nici cu atacuri cerebrale.

Așadar, acestă comunitate de călugări ar putea fi un exemplu pentru societatea modernă, care se pare că avansează într-o direcție total greșită, iar omul devine o victimă sigură.

loading...
Click to comment

Lasă un răspuns

To Top