Descopera

MONA LISA ȘI SECRETUL SĂU ARITMETIC

Mai există o cheie cu ajutorul căreia poate fi descifrată identitatea misterioasă şi controversată a personajului din tabloul cel mai cunoscut al lui da Vinci, „Gioconda”. Cheia respectivă este una străveche, iar utilizarea ei pentru a completa lista actuală de semnificaţii ale capodoperei conduce la concluzii mai mult decât interesante. Totul vine să confirme afirmaţia lui S. Freud că respectiva operă ar fi o reprezentare a mamei artistului, Caterina, de care Leonardo a fost despărţit din copilărie. Modelul Madonna Lisa del Giocondo sau Lisa Gherardini ar fi fost folosit de către pictor pentru a realiza un portret matern, ca ideal de feminitate. Literele, respectiv cifrele descoperite în ochii personajului, deşi neconfirmate încă de către experţii Muzeului Luvru, pot fi şi ele decriptate prin aceeaşi metodă. Dar să fie, oare, „Mona Lisa” un portret multiplu?

LITERE CU VALORI CIFRICE

Graţie scriitorului Dan Brown, codul lui da Vinci este atât de cunoscut, încât s-ar putea considera că subiectul este epuizat, însă lucrurile nu stau deloc astfel, iar rândurile următoare îşi propun să scoată în evidenţă noi valenţe ale acestuia, de această dată cu ajutorul unei chei mai rar folosite de către cercetători şi anume gematria sau ghematria, adică atribuirea de valori cifrice literelor şi cuvintelor.

Răsfoind „Oxford Dictionaries” (dicționarele românești nu explică termenul), aflăm următoarele: „Definition of gematria in English/[…]/A Kabbalistic method of interpreting the Hebrew scriptures by computing the numerical value of words, based on the values of their constituent letters”./Example sentences/Another important aspect in gematria are the numerical values of letters: A = 1, B = 2…/He does say that there was special significance in the number 18, since in gematria (an important method of divination among Jews at one time), this was the number equivalent of the word life. […]/Origin/Mid 17th century: from Aramaic gīmaṭrĕyā, from Greek gēometria (see geometry)”1.

Alte definiri ale metodei sunt expuse în versiunea completă a acestui studiu, pe blogul „THE L. DA VINCI CODE”, la adresa http://leovincit.blogspot.ro/ sau prin click pe următoarea legatură:

http://leovincit.blogspot.ro/2015/08/mona-lisa-isi-divulga-secretul.html

Este mai mult decât plauzibil ca da Vinci să fi aflat despre asemenea lucruri de la un matematician, de la prietenul său de aproape o viaţă, Luca Pacioli, bun cunoscător, printre altele, al aritmeticilor recreaţionale, neconvenţionale sau simbolice.

loading...

GHICITOAREA DIN TABLOU

Dat fiind faptul că Leonardo nu a cunoscut foarte bine latina, am aplicat o formă simplă, nu foarte complicată de gematrie pe alfabetul limbii sale materne, italiana (versiunea fără influenţe străine/lettere straniere – J, K, W, X, Y, intrate mai târziu în italiană), stabilind pentru fiecare literă valori cifrice, corespunzătoare ordinii lor fireşti:

A = 1 B = 2 C=3 D = 4 E = 5 F = 6 G = 7 H = 8 I = 9

L = 10 M = 11 N = 12 O = 13 P = 14 Q = 15 R = 16

S = 17 T = 18 U = 19 V = 20 Z = 21

Completând această conversie cifrică a literelor cu aritmetică simbolică sau neconvenţională (constând în suma cifrelor care formează un număr, exemplificată concret prin suma celor două cifre de 1 care formează numărul 11 ş.a.m.d.), am obţinut următoarele rezultate:

MONA LISA = 11 + 13 + 12 + 1 + 10 + 9 + 17 + 1 = 74 = 7 + 4 = 11 = 1 + 1 = 2

CATERINA = 3 + 1 + 18 + 5 + 16 + 9 + 12 + 1 = 65 = 6 + 5 = 11 = 1 + 1 = 2

Rezultatul comun al acestor calcule simple face plauzibilă echivalenţa dintre cele două nume:

MONA LISA = CATERINA

Apar astfel noi indicii despre adevărata identitate a personajului din tablou, care nu trebuie neapărat confundat cu modelul utilizat de către artist, Madonna Lisa del Giocondo, la care, potrivit lui Sigmund Freud, el ar fi regăsit trăsăturile definitorii ale mamei sale şi de la care provin, în acelaşi timp, ambele titulaturi ale operei.

***

Alt tablou faimos al lui da Vinci are denumirea „Leda”, care şi ea conduce tot către aceeaşi cifră, iar asemănările fizice evidente, mai ales la nivel facial, observate de către experţi, confirmă posibila identitate comună a personajului din această operă cu Mona Lisa.

De menţionat anumite fapte evidente, care nu necesită avizul unui specialist, ba chiar pot fi uşor observate la o privire sumară: şi în acest caz, cifra 2 este, din nou, una dintre cheile de interpretare, deoarece personajele sunt vizibil reprezentate grupat, două câte două.

LEDA = 10 + 5 + 4 + 1 = 20 = 2 + 0 = 2

CIFRUL MICROSCOPIC

Potrivit www.dailymail.co.uk 2, Silvano Vinceti, preşedintele Comitetului Naţional Italian pentru Conservarea Moştenirii Culturale, a mai declarat că pe acelaşi tablou au fost descoperite litere şi cifre microscopice, LV (iniţialele autorului) în ochiul drept, CE sau B în cel stâng şi L2 sau LS ori 72 între arcadele podului, semne grafice care nu pot fi certificate precis, din cauza deteriorării pe măsura trecerii timpului; de notat că informaţia nu a fost confirmată de către experţii Muzeului Luvru din Paris, unde este expus tabloul.

Cu ajutorul gematriei şi al aritmeticii simbolice, s-ar putea stabili varianta plauzibilă a cifrului respectiv (în cazul în care acesta este real) graţie aceluiaşi rezultat comun, cifra 2:

LVCE = 10 + 20 + 3 + 5 = 38 = 3 + 8 = 11 = 1 + 1 = 2

L2 ar fi o criptogramă a numelui Leonardo, care, prin aceeaşi metodă, este echivalent tot al cifrei 2:

L2:

L = L(EONARDO) = 10 + 5 + 13 + 12 + 1 + 16 + 4 + 13 = 74 = 7 + 4 = 11 = 1 + 1 = 2

De notat că respectiva cifră, 2, este cert una dintre cheile evidente ale capodoperei: acesta este chiar numărul singurelor degete vizibile întregi (arătătorul şi cel mijlociu) de la mâna dreaptă a personajului; drumul din partea dreaptă are şi el forma cifrei 2; podul poate fi considerat un corespondent al acestei cifre, deoarece leagă două maluri sau două lumi.

***

Conform www.telegraph.co.uk 3, acelaşi Silvano Vinceti susţine că modelul lui Leonardo nu ar fi fost Madonna Lisa del Giocondo sau Lisa Gherardini, ci ucenicul acestuia, Giacomo Caprotti, cunoscut ca Salai, dar, în ciuda tuturor argumentelor aduse (trăsături fizice asemănătoare), rămâne dificil de crezut ca da Vinci ar fi avut ca model un bărbat pentru a picta o femeie cu o vestimentaţie specifică proaspetelor mame sau că nudul feminin din „Leda” ar fi inspirat dintr-unul masculin.

Oricum, aura de mister rămâne, deoarece numele de Salai conduce, precum la Mona Lisa şi Caterina, tot către cifra 2:

SALAI = 17 + 1 + 10 + 1 + 9 = 38 = 3 + 8 = 11 = 1 + 1 = 2

CONFIRMĂRI

Eventuala corectitudine a metodei prezentate este cu atât mai plauzibilă, cu cât ea poate fi verificată cu succes pe alte criptograme, ideograme sau rebusuri gândite de Leonardo.

Astfel, în cartea Vittoriei Haziel, „Patimile după Leonardo…” sau „La pasione secondo Leonardo”, am regăsit diverse dezlegări ale rebusurilor „q3”4, respectiv „E mo nel f…oco = Tremo nel fuoco”5, pentru care propunem, nu neapărat ca o completare, decriptările următoare.

Spre exemplu, echivalenţa propusă de Vittoria Haziel dintre q3 şi QUE (în forma q = 3 = que) poate fi verificată cu ajutorul gematriei şi al aritmeticii simbolice astfel:

QUE = 15 + 19 + 5 = 39 = 3 + 9 = 12 = 1 + 2 = 3

Metoda poate fi aplicată şi pentru ideograma „E mo nel f…oco = Tremo nel fuoco”, deoarece corespondenţa, semnalată de aceeaşi Vittoria Haziel, dintre E-ul scris de mână şi cifra 3 (E şi 3 fiind semne grafice în oglindă sau retroversate), poate fi şi ea probată după cum urmează, aşa încât devine cert jocul leonardesc de cuvinte E MO = TREMO:

E = TRE = 18 + 16 + 5 = 39 = 3 + 9 = 12 = 1 + 2 = 3

Deloc surprinzător, termenii „foco”, respectiv „f…oco”, ar putea căpăta logică nu doar prin adăugarea consoanei u, ci şi prin conversie gematrică, urmată de aritmetică neconvenţională, potrivit transpunerii cifrice următoare (FOCO + U face FUOCO precum 8 cu 1 face 9):

FOCO (8) + U (1) = FUOCO (9)

FOCO = 6 + 13 + 3 +13 = 35 = 3 + 5 = 8

U = 1 + 9 = 10 = 1 + 0 = 1

FUOCO = 6 + 1 + 13 + 3 + 13 = 36 = 3 + 6 = 9

SPECTACOL DE COINCIDENŢE

E dificil de crezut că toate cele relatate sunt accidente, mai ales la un geniu ca da Vinci, la care hazardul este exclus.

În criptografie/criptologie, diferența fundamentală dintre o coincidență și un cod/tipar/clișeu prestabilit de comunicare se face conform principiului testis unus, testis nullus, potrivit căruia, pentru aflarea adevărului este nevoie de mai mult decăt de o singură probă, iar lucrurile se clarifică doar dacă apar două sau mai multe dovezi.

Date fiind multiplele coincidențe prezentate, se naşte ideea că artistul ar fi dezvoltat şi fructificat ermetic în arta sa, cu ajutorul gematriei, respectiv al aritmeticii simbolice, o evidentă întâmplare iniţială, nativă, anume aceea că prenumele său, Leonardo, convertit cifric, corespunde celui al mamei sale, Caterina.

Versiunea unui lanţ de coincidenţe nu este exclusă, dar ea este mai puţin probabilă, deoarece calculele, dacă pot fi numite astfel, nu conduc (prin metoda prezentată) spre acelaşi rezultat comun şi la alte persoane din anturajul artistului, precum Isabella (d’Este), Cecilia (Gallerani), Albiera (di Giovanni), Beatrice (Sforza), Francesca (Lanfredini), Constanza (de Avalos), Lucrezia (Borgia), Margareta (de Valois) etc.

„La Belle Ferroniere” şi „Dama con l’Ermellino” pot fi transpuse cifric ca 2, dar deosebirile cu Mona Lisa chiar sunt frapante şi permit analogii limitate.

În schimb, deşi este vorba despre un cu totul alt personaj, „Madonna Litta” (care face tot 2) ar putea confirma aritmetic că este atribuită corect lui Leonardo.

ÎNCLINAŢIA PENTRU ARITMETICĂ

Predilecţia lui Leonardo pentru aritmetică simbolică, neconvenţională sau recreaţională poate fi motivată prin amiciţia sa de aproape o viaţă cu matematiciaul Luca Pacioli, autor printre altele al „De Viribus Quantitatis”, tratat care are un capitol întreg dedicat acestor aspecte.

Biografii au constatat deseori că, „Într-adevăr, prietenia tot mai strânsă cu Paccioli îi aprinsese mai mult ca oricând pasiunea pentru matematică, […]”6.

Exemplele ar putea continua, dar, cel mai sugestiv în argumentarea ipotezei că opera lui da Vinci conţine mesaje exprimate aritmetic ar fi îndemnul cules dn caietele sale de însemnări: ” […] Nici un om care nu este matematician să nu citească lucrările mele”7.

ADVERSITĂȚI

Răspunsuri argumentate pentru diverse întrebări ce privesc alegerea alfabetului italian (cu sau fără influențe străine) și nu a celui latin ori explicații la altă suită de nedumeriri referitoare la ortografierea numelui Mona Lisa cu simpla sau dublă consoană se regăsesc în versiunea completă a acestui studiu, publicată pe blogul „The L. da Vinci code” la adresa leovincit.blogspot.com.

SCENARIUL SIGMUND FREUD

Aşa cum am afirmat încă de la început, menirea acestor rânduri este să evidenţieze şi chiar să argumenteze, atât cât este posibil, printr-o metodă mai rar întâlnită, ipoteza ca pictorul să se fi folosit de modelul florentinei Madonna Lisa del Giocondo pentru a o portretiza pe cea de care a fost despărţit brutal în copilărie, adică pe mama sa, Caterina, ca ideal de maternitate.

Aceasta impune, evident, distincţia dintre modelul ales şi personajul reprezentat.

Fără vreo comparaţie nelalocul ei, artistul a mai procedat astfel când, spre exemplu, nu s-a retras exclusiv în propria imaginaţie şi a căutat pe străzi, în cartierul Borghetto din Milano, persoane adecvate pentru a-l reprezenta pe Iuda în „Cina cea de taină”.

Referiri la posibilitatea ca Gioconda să exprime feminitatea maternă a Caterinei sunt diverse, dar cele mai sugestive aparţin lui Sigmund Freud:

„If the beautiful children’s heads were reproductions of his own person as it was in his childhood, then the smiling women are nothing other than repetitions of his mother Caterina, and we begin to suspect the possibility that it was his mother who possessed the mysterious smile – the smile that he had lost and fascinated him so much when he found it again in the Florentine lady”8.

***

Date fiind „calculele” prezentate, apare ideea fascinantă că da Vinci ar fi realizat în „Mona Lisa” un portret multiplu.

Altfel spus, graţie geniului său, artistul a reuşit să picteze sub un singur chip mai multe personaje: pe mama sa – Caterina, pe frumoasa florentină – Madonna Lisa del Giocondo, pe discipolul Salai şi pe el însuşi – Leonardo.

mona lisa - MONA LISA ȘI SECRETUL SĂU ARITMETIC

Totodată, este posibil ca scopul să nu fi fost, însă, acesta. Din pura dorință de a-și portretiza mama, da Vinci poate că a îmbinat propriile amintiri ale chipului acesteia cu trăsături faciale pe care le-a regăsit, native, nu doar la el însuși, ci și la modelele alese, acolo unde el a bănuit că ar fi existat asemănări, sfârșind prin a realiza o capodoperă cu personalitate, independentă de voința creatorului, cu multiple semnificații cameleonice, adică schimbătoare pe măsura diversității interpretărilor.

Se nasc, în același timp, perspective incitante, care vin să confirme, tot aritmetic, faimoasa credinţă în linia merovingiană şi în sacrul feminin, dar aceasta este, desigur, o altă poveste…

Va continua. Cândva…

Pavel FLORESCO & Carmina FELICE

P.S.

La aceleaşi rezultate se ajunge şi cu ajutorul „Latin Gematria Calculator”, utilizând această legătură: http://www.johncraig.net/latin.html.

Ulterior, trebuie efectuată desigur suma cifrelor obţinute din conversia literelor Leonardo, Mona Lisa, Caterina, Salai, Leda, que, tre, foco, fuoco, u.

LVCE iese din „ecuaţie”, deoarece în latină U era marcat cu litera V. Apare în schimb o nouă „coincidenţă”, Giocconda (cu dublă consoană), care nu corespunde numelui Monna Lisa (tot cu dublă consoană) şi lasă impresia unei întâmplări.

__________

1 Oxford dictionaries, www.oxforddictionaries.com, „Definition of gematria in English”,

http://www.oxforddictionaries.com/definition/english/gematria, data accesării 11 august 2015

2 Nick PISA, The real-life Da Vinci Code: Historians discover tiny numbers and letters in the eyes of the Mona Lisa, în www.dailymail.co.uk, ediţia din 12 decembrie 2010, http://www.dailymail.co.uk/news/article-1337976/Real-life-Da-Vinci-Code-Tiny-numbers-letters-discovered-Mona-Lisa.html, data accesării 11 august 2015

3 Nick SQUIRES, Mona Lisa „was a boy”, în www.telegraph.co.uk,

ediţia din 2 februarie 2011, http://www.telegraph.co.uk/culture/art/art-news/8299190/Mona-Lisa-was-a-boy.html, data accesării 11 august 2015

4 Vittoria HAZIEL, Patimile după Leonardo, geniul lui da Vinci şi giulgiul de la Torino cu noile descoperiri: tehnica, semnătura, RAO International Publishing Company, Bucureşti, 2008, p. 174

5 Vittoria HAZIEL, op. cit., p. 182

6 Ovidiu DRÎMBA, Leonardo da Vinci, titan al Renaşterii, Ed. Saeculum, Bucureşti, 2000, p. 133

7 Michael WHITE, Leonardo da Vinci, biografia unui geniu, Ed.Litera, Bucureşti, 2010, p. 37

8 Sigmund FREUD, Leonardo da Vinci, a memory of his childhood, Routledge Classics, London, 2001, p 66.

Legături externe:

https://khammour.wordpress.com/2006/01/26/mona-lisa-da-vinci-shifting-identity/

http://gasparcadia.blogspot.ro/2013/10/secret-revealed-by-gaspard-part-ii.html

loading...
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top