Descopera

Misterul tablitelor descoperite pe Insula Pastelui

In urma cu 70 de ani, un cercetator de origine maghiara, G. de Hevesy, a elaborat o teorie cu privire la scrierea vechilor locuitori ai insulei, teorie care, in privinta ideilor indraznete, a conceptiilor avantgardiste, nu se putea asemana decat cu teoria lui Piette in privinta pietrelor colorate de la Mas d’Azil.

Hevesy sustinea ca Insula Pastelui pare sa fie cel mai mare mausoleu al Lumiisi ca scrierea de acolo poate fi prototipul tuturor scrierilor popoarelor civilizate ale Lumii (chiar si a chinezilor).
La o conferinta tinuta in 1933, Hevesy, dupa ce confrunta o suta treizeci de semne ale scrierii din Insula Pastelui cu o suta treizeci de semne ale scrierii de pe Valea Indusului, ajunge la concluzia ca intre cele doua scrieri exista o analogie puternica si ca in privinta unora din semne exista chiar o identitate absoluta.

Ne putem inchipui ce consecinte grele se pot trage dintr-o astfel de observatie asemanarea dintre semne este evidenta. Totusi teoria are cateva puncte obscure si perfectarea ei se loveste de unele greutati pe care Hevesy n-a reusit sa le inlature.

Astfel, cercetatorul maghiar sustinea ca ambele scrieri deriva dintr-o a treia, azi necunoscuta, care s-a dezvoltat pe un teritoriu situat intre Insula Pastelui si India, in Tonkin ori poate in peninsula Indochinei. Distanta dintre Asia de Sud-Est si Insula Pastelui e insa colosala.

E vorba de vreo 10000 mile marine, in linie dreapta, adica aproape 20000 kilometri.
In epoca lui Hevesy, savantii aratau ca o astfel de distanta era cu neputinta de parcurs, insa astazi, noi vedem problema prin alta prisma, distanta putea fi parcursa din cele mai vechi timpuri dar nu exista inca dovada care sa ne faca sa afirmam ca intr-adevar s-a intamplat acest lucru.

Pe langa distanta in spatiu mai exista si o distanta in timp, cele doua scrieri sunt despartite de o perioada care atinge aproape 5000 de ani.
Nici o scriere cunoscuta pana astazi nu s-a perpetuat pentru un timp atat de lung in forme atat de putin schimbate, sa fie oare aceasta scriere atat de perfecta incat oamenii sa nu fi simtit nevoia de a o perfectiona?

loading...

O alta intrebare…intre semnele comparate exista oare asemanare numai in privinta formei lor scriptice ori si in privinta intelesului?
Nici la aceasta chestiune nu se poate raspunde, daca in ceea ce priveste scrierea din Insula Pastelui avem pana in prezent slabe posibilitati de orientare, in ceea ce priveste scrierea din Valea Indusului nu se poate afirma deocamdata nimic, nici macar ce nume are.

Scrierea din Insula Pastelui a inceput sa dea de lucru cercetatorilor inca de la descoperirea ei, din 1870, cand un misionar, Roussel, a gasit cateva tablite de lemn acoperite cu desene neintelese, dar care aveau o netagaduita infatisare de scriere…aceste tablite purtau in limba polineziana numele deRongo-Rongo sau „lemne-vorbitoare”.

Se cunosc astazi aproape douazeci de tablite de acest fel, un toiag cu inscriptii si o podoaba pentru piept, de asemenea cu inscriptii, precum si scrierea pe hartie a indigenului Tomenico, batran si bolnav la data cand a scris documentul (1914).
Capeteniile de triburi si shamanii care inca mai stiau aceasta scriere aumurit cu multi zeci de ani in urma.

Scrierea din Insula Pastelui nu s-a transmis din generatie in generatie in ultimul timp precum legendele, genealogiile sau alte invataturi iar explicatia nu e greu de aflat. Cele cateva tablite descoperite, sunt astazi raspandite prin cele mai importante muzee din lume (Londra,Leningrad, Berlin, Viena, Washington, Santiago de Chile si Honolulu) insa cele mai bine pastrate si cele mai mari se gasesc la Muzeul Braine le Comte din Belgia.

Cine arunca o privire asupra unei astfel de tablite, isi da seama imediat ca se afla in fata unui text scris si nu in fata unui sir de desene, privitorul e indemnat la aceasta de asezarea liniilor si randuirea semnelor pe linii, de repetarea acelorasi semne (precum cuvintele intr-o fraza), de caracterul conventional al semnelor si mai ales (observatie foarte importanta realizata de savantul sovietic I.V. Knozorov), de repetarea grupelor de doua semne identice (limba rapanuica are multe cuvinte formate din morfeme duble: rongo-rongo, kepu-kepu, pae-pae, riva-riva, uri-uri, etc).Scrierea pare sa fie de natura pictografica extrem de avansata, foarte posibil ideografica…indigenii din Insulele Palau (Oceania) au si ei o scriere asemanatoare, sculpteaza in lemn figurile apoi le coloreaza.

Semnele din Insula Pastelui reprezinta figuri omenesti in atitudini foarte variate, figuri de animale, pasari, pesti, animale fantastice, vasle, etc…toate pot avea semnificatii mai mult sau mai putin indoielnice, sunt altele insa care pur si simplu nu pot avea absolut nici un corespondent in limba rapanuica fiindca e vorba de animale care nu traiesc si nu au trait niciodata acolo, ca de exemplu maimuta sau elefantul. Acest fapt l-a indemnat pe Hevesy sa sustina teoria originii asiatice a scrierii.

Cercetatorii sovietici I.V.Knozorov, N.A.Butinov, prof. D.A.Olderogge, B.G.Kudriavtev, s-au ocupat de scrierea din Insula Pastelui si au obtinut rezultate interesante pe care le vom comenta mai jos.
Alti cercetatori care si-au capatat un renume mondial in aceasta materie sunt: germanul Thomas Barthel care sustine teoria originii tahitiene a culturii rapanuice, francezul Alfred Metraux, partizan al originii locale si norvegianulThor Heyerdahl, adept al originii sud-americane.

Cercetarile indelungate si staruitoare ale acestor numerosi savanti nu au putut lamuri pana astazi taina ascunsa in misterioasa scriere din Insula Pastelui.
Cea mai mare parte din rezultatele muncii lor e formata numai din presupuneri si posibilitati. Se crede de exemplu, de cei mai multi cercetatori, ca scrierea din Insula Pastelui ar fi ideografica… profesorulOlderogge, ghidandu-se dupa particularitatile ei, leaga aceasta scriere de hieroglifele vechi egiptene in fazele timpurii ale dezvoltarii lor.

Definirea caracterului specific al scrierii are mare importanta pentru descifrarea ei…daca spre exemplu, scrierea ar fi silabica, atunci semnele grafice ale acelorasi silabe ar trebui sa se intalneasca deseori.
Acest lucru insa nu se poate spune decat cu privire la doua tablite: Aruku-Kurenga si Kohau-O-Te-Ranga (observatia lui Metraux).

insula pastelui - Misterul tablitelor descoperite pe Insula Pastelui

Un caracter general al scrierii este ca semnele sunt insirate in bustrofedon, adica in randuri care merg alternativ de la dreapta spre stanga si de la stanga spre dreapta, randul al doilea fiind asezat invers fata de primul, astfel, pentru a o citi, tablita trebuie intoarsa cu josul in sus la fiecare rand…aceasta ordine se intalneste in nouasprezece din cele douazeci si una de tablite cunoscute (observatia lui J. Imbelloni).

Tanarul cercetator sovietic B.G.Kudriavtev, care a murit in cursul celui de-al doilea razboi mondial fara sa isi desavarseaca opera, a observat ca cele doua tablite de la Leningrad si tablita mare de la Santiago de Chile contin acelasi text…observatia lui e importanta pentru ca pe baza ei se pot restabili parti stricate ale textelor, se pot stabili variantele unor semne, etc.

loading...
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top