Mistere

Misterul Ielelor

Etimologia numelui ” iele „, este controversata si ipotetica. Lazar Saineanu considera ca numele vine de la cuvantul cuman yel care inseamna vant. B.P. Hasdeu crede ca este in legatura cu sanscritul Vel , a se misca, sau vela , moarte napraznica, maladie. Alti folclorisi cred ca pentru amintirea lor s-a folosit pronumele personal Ele, care pronuntat popular a devenit Iele. Vasile Alecsandri le-a denumit ” Stapanele vantului „.

De fapt superstitia considera cuvantul Iele demonic, deci nu trebuie sub nici o forma rostit ci inlocuit cu nume sau epitete magulitoare, care sa le faca binevoitoare, cum ar fi: Zanioare, Sfinte de noapte, Soimane, Dansele, Mandre, Iezme, Fecioare, Rusalii, Miluite, Maiestre, Albe, Imparatesele vazduhului, Cele Nepomenite. B.P.Hasdeu in Chestionarele sale, arata ca Ielele sunt ades nominalizate cum ar fi: Rudeana, Ruja, Trandafira, Cosanzeana, Lemnica, Ana, Pascuta, Ogrisceana, Foiofia, Bugiana, Dumernica, Liodiana, Magdalina, Tiranda, Simioana, Rosia, Todosia, Lacargia, Sandalina, Ruxandra, din nou stapana lor ar fi Irodia, Irodiasa sau Doamna.

Fiind dar zane rele, invocarea lor dupa nume nu se poate face decat in cadrul practicilor vrajitoresti si fiecare vrajitoare stie doar 9 nume de Iele. Cel mai frecvent folosite in descantece sunt Margalina, Savatina, Rujalina pe care Vasile Lovinescu le identifica cu tripla Hecate.

In mitologia romana Ielele zboara (avand sau nu aripi), de cele mai multe ori sunt goale, sau poarta valuri albe si parul despletit pe umeri, in general sunt nevazute de oameni , dar uneori noaptea se fac vazute, au voce deosebit de frumoasa, le place sa danseze din nou jocul specific lor este hora pe care o incing in poieni rotunde, in jurul unui trunchi ale carui frunze sunt apoi ca arse de foc inca o data pe locul unde au dantuit iarba este palita, din nou cand creste este intunecata si nu e pascuta de vite. Pe acest loc cresc ciupercile comestibile ” lingura zanei „. Copacul in jurul caruia danseaza este considerat de multi cercetatori ,in sensul hermetic al mitologiei folclorice ” Axis mundi”,hora ielelor are o semnificatie centripeta, nu numai de rotire in sens inchis, dar de constrangere a lumii la o miscare perpetua, o impiedicare a acestei lumi de a se risipi printr-o miscare centrifuga (existenta in tendinta fizica a oricarei rotiri naturale), adica de a se dizolva in nefiinta. ( Victor Kernbach ,” Universul mitic al romanilor).

iele - Misterul Ielelor

Legenda sau mitul dansului ielelor poate fi pus in legatura cu dansurile din traditia Bacanalelor, sarbatoare romana dedicata zeului Bachus. Ele nu umbla printre oameni decat cinci saptamani, adica pana la Rusitori. Ielele cand sunt apucate de furie devin foarte rele: ucid oameni si vite, aduc inundatii, usuca pomii, distrug baraje, mori de apa, incendiaza imobile si acareturi, zmulg acoperisuri, fura copii, ridica in trombe si vartejuri pe cei care lucreaza si nu respecta zilele dedicate lor (Rusaliile, Todorusaliile, Stratul, Sfredelul Rusaliilor sau Bulciul Rusaliilor, cele 9 joi de dupa Paste, Marina, Sf. Foca) ii chinuiesc si ii inebunesc de cap, din nou cei care pasesc pe locurile unde dantuiesc, sunt obligati sa intre in hora lor si sa joace pana isi pierd mintile, adica se imbolnavesc foarte grav de o maladie numita in limbaj popular „luat de Rusalii” ” luat de Soimane „, ii schilodesc sau ii paralizeaza partial, neutralizeaza insusirile plantelor de leac (dar numai pe perioada pana la Sanziene), si pelinul si usturoiul pus noaptea sub perna sau purtat la brau, la palarie, sau in san , le poate pune pe fuga din nou cu avrameasa, odolean si carstineasa se faceau vraji de insanatosire.

Usturoiul si pelinul purtat de Rusalii trebuie tinut in imobil pana la urmatoarele Rusalii, astfel esti ferit de farmece si necazuri un an intreg. ( Gh.F. Ciausanu ,” Superstitiile poporului roman).
Ielele sunt foarte vindicative, se razbuna intotdeauna pe cei care vorbesc urat despre ele, care le imita, care beau din fantanile lor sau din vasele neacoperite ramase peste noapte afara, pe cei care nu vor sa danseze cu ele. Cine le aude cantecul ramane surd, din nou cine incearca sa-l redea ramane mut.

loading...

Credinta in horele ielelor este foarte veche, astfel istoricul, omul politic si scriitorul Publius Cornelius Tacitus (55-120) in ” Istoriile ” sale aminteste de niste soldati romani care ,ar fi vazut o nimfa a unui izvor, dupa care au fost brusc cuprinsi de delir si s-au napustit cu sabiile scoase asupra centurionului-. ( V. Kernbach). In traditia populara se crede ca exista 9 iele, fiecare avand caracteristici psihologice proprii care, ar fi determinat nasterea anumitor ritmuri si forme muzicale folclorice.
uite ce ne dezvaluie T. Rudica si D. Costea in cartea ” Aspecte psihologice , in mituri, legende si credinte populare „, citandu-l pe R. Vulcanescu: ” Dintre cele noua soimane, patru sunt cunoscute de folcloristi: Doina, Hora, Avrameasa si Crestineasa. Doina este o zeita melancolica, ce locuieste mai mult printre munti si vai si are darul sa inmoaie pietrele si sa miste copacii din loc cu vocea ei dulcea?( )a?. Conceputa eminamente ca zana a cantecului liric, Doina se transforma uneori prin contrast in zana epica, a cantecului razboinic de aparare a fiintei neamului. Indiferent de categorie (de jale, de dragoste sau razboinica) doina indeplineste o functiune cathartica.
Cea de a doua soimana, ” Hora „, este o zana a dansului magico-mitic al soarelui. Ea exprima sentimentul profund de adorare a sfantului Soare, in toate conditiile domestice, comunitare si istorice de viata. Si Hora la randul ei indeplineste o functie cathartica, prin continutul si interpretii ei. ” Avrameasa „! si ” Crestineasa ” ( nume dat si unor plante de leac) desi considerate a fi doua ” eroine ceresti de lumina ” sunt de fapt doua zane cu trasaturi magico-mitice si insusiri magico-medicale. Sunt totodata infatisate ca zane ale descantecului cantat si ale sacrificiului..

In legendele populare romanesti originea zanelor este diferita. Ielele ar fi suflete de femei care au fost vrajite si nu-si mai gasesc linistea.(Lazar Saineanu). intr-o alta versiune, ele ,sunt fiicele lui Rusalim-Imparat, care traiesc in paduri si campii si urasc pe crestini, pentru ca acestia, ca supusi ai tatalui lor, au trecut la crestinism- ( I. Saineanu , 1880). Ielele ,au fost trei fete ale lui Alexandru Machedon (Catrina, Zaina si Marina). Ielele sunt niste fete frumoase transformate in babe urate, sau niste babe urate, transformate in fete frumoase, in urma unor erori fata de Fartat sau Nefartat, care le-a blestemat sa-si schimbe infatisarea drept pedeapsa, pana or chibzui ei sa le uite. De aici si firea lor rasfatata-.(T. Pamfilie , 1916)
Odata luat de Iele, existau doua modalitati de exorcizare: Dansul ritual Calusarii si farmecele, descantecele si vrajile babelor satului, facute cu apa neanceputa, luata intr-un ulcior nou, la anume ora al zilei, intr-un anume loc.

loading...
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top