Maria Antoaneta: Povestea adevărată a controversatei reginei Franței

Maria Antoaneta: Povestea adevărată a controversatei reginei Franței

Încoronată când avea doar 18 ani, Maria Antoaneta a fost criticată pentru că ducea o viață luxoasă și decadentă în timp ce regatul ei murea de foame. Dar cât din această afirmație este adevărată și cât de mult a fot vorba despre propagandă?

Regina Maria Antoaneta a fost ultima regină a Franței înainte ca Revoluția Franceză să pună capăt monarhiei. Poreclită „Madame Déficit” (Doamna Deficit) de populație și de dușmanii săi de la curte, stilul ei de viață caracteriza extravaganța. Opulența și decadența i-au adus sfârșitul. Unul tragic, pentru că a murit prin decapitare.

Dar Maria Antoaneta era într-adevăr o regina frivolă așa cum au caracterizat-o revoluționarii? Sau a fost doar un țap ispășitor pentru recesiunea economică din Franța acelor vremuri?

Cine a fost Maria Antoaneta?


Deși este cunoscută drept cea mai populară regină din istoria franceză, Maria Antoaneta – botezată cu numele de Maria Antonia Josefa Johanna – a fost o austro-habsburgică, rivala a Bourbonilor francezi.

La fel ca multe alte căsătorii regale ale vremii, căsătoria Mariei Antoaneta cu viitorul rege Ludovic al XVI-lea a fost a fost o afacere politică. Căsătoria a fost lucrarea mamei sale, formidabila împărăteasă austriacă Maria Terezia.

Maria Antoaneta

Maria Terezia a forțat alianța pentru a calma animozitatea de lungă durată dintre Franța și Austria.

Maria Terezia i-a educat pe toți cei 16 copii ai săi, în timp ce-și conducea imperiul – cu un pumn de fier. Împărăteasa a fost deosebit de aspră și violentă verbal față de Antoaneta, chiar și după ce și-a asumat tronul.

„Frumusețea ta… sincer nu este foarte mare. Nici talentele, nici strălucirea ta. Știi perfect că nu ai niciuna.”, îi scria Maria Terezia, Antoanetei după ce devenise regina Franței.

Căsătoria cu Ludovic al XVI-lea


Cu toate acestea, Maria Antoaneta s-a căsătorit cu Louis-Auguste (nume primit la naștere) pe 16 mai 1770, la vârsta de 14 ani. S-au căsătorit la palatul de la Versailles. La scurt timp a adoptat tradiția franceză și și-a schimbat numele în Maria Antoaneta.

Patru ani mai târziu, soțul ei, în vârstă de 19 ani, regele Ludovic al XVI-lea a devenit rege al Franței, iar ea, doar 18 ani, a devenit regină.

Căsătoria lor a început cu un moment ciudat, pentru că s-a răspândit vestea că noaptea nunții lor a fost un dezastru. Se presupune că au fost nevoie de 7 ani pentru ca cei doi să-și înceapă căsnicia.

Regele suferea de fimoză. Fimoza este o afecţiune care se manifestă prin imposibilitatea retracţiei prepuţului (pielea moale care acoperă vârful penisului) şi care este specifică băieţeilor necircumcişi. În imposibilitatea de a fi fizic cu soțul ei, tânăra Maria Antoaneta și-a îndreptat orizontul spre petreceri, jocuri și – potrivit zvonurilor palatului – alți bărbați.

O căsnicie nefericită

Situația îngrozitoare din dormitorul regal nu era doar o problemă casnică; pentru Maria Terezia, aceasta ar fi putut costa familia ei din punct de vedere politic.

La îndemnul mamei lor, fratele Antoanetei, Sfântul Împărat Roman Iosif al II-lea, i-a făcut o vizită surorii sale mai mici și regelui în speranța de a-i ajuta. El a călătorit sub numele fals de contele de Falkenstein pentru a evita protocoalele regale.

Înainte de a pleca în Austria, Iosif al II-lea i-a oferit cuplului câteva sfaturi necesare: Maria Antoaneta trebuia să fie mai afectuoasă cu soțul ei, iar Ludovic al XVI-lea trebuia să fie supus unei operații simple pentru a regla problemele din dormitor.

Sfaturile împăratului austriac au funcționat pentru că un an mai târziu, Maria Antoaneta a avut primul copil. Este vorba despre mica prințesă pe nume Marie-Thérèse Charlotte. Regina va avea în final patru copii, dintre care doar unul a supraviețuit până la vârsta adultă.

Maria Antoaneta, regina opulenței


Totuși, Maria Antoaneta și regele Ludovic al XVI-lea erau mai mult niște prieteni decât cuplul. Regina își petrecea mai mult timp cu prietenii, decât cu soțul său.

Maria Antoaneta

Motivul este că erau foarte diferiți unul de celălalt. În timp ce Maria Antoaneta era frivolă, regele era mult mai serios și reținut. De exemplu, regina prefera petrecerile opulente și jocurile de noroc (unde cheltuia sume fabuloase, în timp ce Franța murea de foame la propriu), regele prefera lectura și științele.

„Gusturile mele nu sunt aceleași ca ale regelui, care este interesat doar de vânătoare și de prelucrarea metalelor sale”, i-a scris regina unui prieten în aprilie 1775.

Ea a mai spus consilierului său de încredere, ambasadorul austriac Contele Florimond de Mercy-Argenteau, că este „îngrozită și plictisită” de rege.

Regina Maria Antoaneta avea un gust nebun ca să cheltuiască sume fabuloase de bani. Toate acestea într-un moment în care economia Franței scârțâia și oamenii nu prea aveau ce să mănânce. Ea a cheltuit o avere pe haine, încălțăminte, peruci și bijuterii – în mare parte diamante și perle – doar pentru distracție.

Cheltuieli exorbitante

Ea a cheltuit sume exorbitante pe imobiliare. Mai ales, că a redecorat complet Micul Trianon, un castel mic situat în grădina Palatului Versailles. Regina a transformat interioarele modeste ale castelului cu dragostea sa pentru culoare și frivolitate. Camerele au fost decorate în pasteluri florale și decorate în aur, marmură și bronz.

Maria Antoaneta, provenind dintr-o cultură diferită, s-a răzvrătit împotriva limitelor tradiționalei etichete regale. Ea nu respecta niciodată aceste etichete de parcă dorea cu ardoare ca să le schimbe.

„M-am pus pe roșu și mi-am spălat mâinile în fața întregii lumi”, s-a plâns ea, vorbind despre un ritual zilnic în care zeci de curteni se plimbau în jurul ei în timp ce se îmbracă.

Dar sub comportamentul ei scandalos era și o inimă fragedă și tânără. A fost descrisă ca un individ plin de compasiune de către cei apropiați. 

Maria Antoaneta criticată și de mamă

Atunci când insolența ei a ajuns la urechile mamei sale, aceasta nu a ezitat s-o critice.

„Duceți o viață disipată! Sper că nu voi trăi pentru a vedea dezastrul care va avea loc.” i-a scris Maria Terezia reginei franceze în 1775.

Cuvintele mamei sale s-au dovedit a prevesti drama care urma să aibă loc.

“Dacă n-au pâine, să mănânce cozonaci!”


Acest citat este atribuit Mariei Antoaneta. Cheltuielile exorbitante i-au adus numele de „Madame Déficit” (Doamna Deficit). Revoluționarii i-au făcut chiar caricaturi pornografice în urma zvonurilor. Se spunea că regina făcea adevărate orgii în apartamentele pe care le deținea.

Un pamflet anonim din jurul anului 1783 susținea că „ agitația pasiunilor au fost observate în viața Mariei Antoaneta … Bărbați, femei, totul era așa cum îi plăcea. Era mulțumită de tot și de toți. Maria Antoaneta i-a fost infidelă lui Ludovic al XVI-lea și l-a păcălit și pe el. ”

Aceasta nu a fost cea mai mare greșeală a sa, ci este vorba despre citatul sau vorba de duh pe care le-a transmis-o francezilor înfometați. În acea perioadă, prețul pâinii devenise atât de mare încât foarte puțini oameni își mai permiteau s-o cumpere. Atunci a fost momentul, când se presupune, că regina a rostit vorbele: “Dacă n-au pâine, să mănânce cozonaci!”

Maria Antoaneta

Există o întreagă polemică în jurul acestei expresii. Există unii istorici care susțin că Maria Antoaneta nu a rostit niciodată această expresie. Revoluționarii i-au pus aceste cuvinte în gură pentru a o scoate infamă și nepăsătoare cu privire la situația economică a Franței.

Antonia Fraser, scrie în cartea sa Marie Antoinette: The Journey, că expresia a fost rostită de prințesa spaniolă Marie Thérèse, cu mult timp înainte ca Antoaneta să existe.

Revoluția franceză și sfârșitul monarhiei


Până în 1786, popularitatea reginei scăzuse în ochi poporului francez. A existat un scandal cu un colier format din 650 de diamante, care a aprins spiritele. Apoi s-au răspândit numeroase zvonuri despre copiii nelegitimi și numeroșii săi amanți. Revoluția era la un pas și regina încă nu își dădea seama ceea ce va urma. Ea continua să trăiască o viața extravagantă și lipsită de griji.

La 14 iulie 1789, aproximativ 900 de muncitori și țărani parizieni au luat chestiunile în propriile mâini. Au luat cu asalt porțile închisorii Bastilia pentru a fura arme și muniții. Regele Ludovic al XVI-lea a refuzat să trimită trupe pentru a potoli insurecția. Astfel, a început Revoluția Franceză.

În octombrie, o altă gloată formată din mii de parizieni – în mare parte femei – a mers la 15 km de la primăria pariziană la Versailles. Au vrut să-i aducă pe regele Ludovic al XVI-lea și soția sa la Paris, pentru ca ei să fie trași la răspundere pentru mizeria poporului francez.

Maria Antoaneta

Familia regală a fost capturată și dusă la Paris. Era sub paza gărzilor revoluționarilor. În timpul captivității lor la Tuileries, Marie Antoinette a ținut consiliu cu miniștrii și ambasadorii pentru a pune capăt revoluției.

După ce toate încercările Marie Antoaneta de a neutraliza rezistența au eșuat, familia regală a plănuit să fugă din Paris. În timpul fugii au fost capturați de revoluționari și soarta lor era pecetluită

Prima Republica Franceză a fost proclamată pe 22 septembrie 1792. În ianuarie, regele Ludovic al XVI-lea a fost executat după ce a fost găsit vinovat de înaltă trădare de către un tribunal național. Odată cu moartea sa prin decapitare, a venit și moartea monarhiei franceze. La scurt timp după acest eveniment și Maria Antoaneta a avut aceeași soartă.

CATEGORIES
Share This

COMMENTS

Wordpress (0)