Lucruri mai puțin cunoscute despre Albert Einstein!

Lucruri mai puțin cunoscute despre Albert Einstein!

Există o sumedenie de lucruri mai puțin cunoscute despre marele geniu al omenirii. Este vorba despre Albert Einstein, considerat unul dintre cei mai mari oameni de știință din toate timpurile. Dar ce a avut special Einstein? A fost un geniu sau pur și simplu un om cu o viziune vastă?

Lucruri mai puțin cunoscute despre Albert Einstein

Albert Einstein, în timpul copilăriei, era considerat de părinți drept un copil cu deficiențe , parte din cauza dislexiei, boală care îi provoca mari greutăţi la scris și citit.

Dezvoltarea sa în copilărie a fost un proces extrem de lent, își amintea sora sa, Maja, și avea atâtea probleme cu vorbitul, încât ceilalți credeau că n-o să ajungă niciodată să vorbească. Când voia să spună ceva, își șoptea mai întâi încet fiecare cuvânt în parte, pentru a fi sigur că-l înțelege. A făcut așa până a împlinit șapte ani.

Problemele de vorbire pe care le-a avut l-au determinat pe profesorul de greacă să-i spună lui Einstein că n-o să fie în stare de nimic. Mai târziu, Einstein a fost exmatriculat din liceu și a picat examenul de admitere la facultate. După ce, în cele din urmă, și-a luat diploma, n-a reușit să obțină nici un fel de recomandare de la profesorii săi.

Lucruri mai puțin cunoscute despre Albert Einstein!

Obligat să accepte, la 25 de ani, o slujbă meschină într-un birou elvețian. Einstein părea destinat să ducă o viață mediocră. Dar, în cel de al 26-lea an al vieții sale, Einstein a făcut ceva la care nimeni nu se aștepta. A publicat teoria relativității. Șaisprezece ani mai târziu, avea să câștige premiul Nobel și să devină o celebritate.

Ce a avut Einstein și noi nu avem?

Acest lucru a vrut să-l afle doctorul Harvey, în 1955, când a murit Einstein. Fără să ceară permisiunea familiei, Harvey s-a hotărât să îndepărteze și să păstreze creierul savantului într-un borcan cu formaldehidă, studiindu-i fiecare circumvoluțiune la microscop, și oferind bucăți din el și altor cercetători. Scopul său? Să descopere secretul geniului lui Einstein. Nimeni n-a găsit vreodată vreun semn care să arate că există vreo diferență între creierele noastre și cel al lui Einstein, spunea Harvey.

În anii 80, Marian Diamond, o cercetătoare în neurologie de la Universitatea California, a anunțat o descoperire uimitoare, care avea să revoluționeze concepția despre învățare și genii. Majoritatea oamenilor știu că geniile se nasc și nu se fac. Dar Diamond și-a dedicat cariera creării unor genii în laborator.

Experimente bizare – Lucruri mai puțin cunoscute despre Albert Einstein!

Într-un experiment deja celebru, Diamond a pus un grup de șobolani într-un mediu foarte stimulativ, amenajat cu leagăne, scări, roți și jucării de toate felurile. Un alt grup de șobolani a fost închis în cuști goale. Cei care au trăit în mediul cu număr mare de stimuli, nu numai că au supraviețuit până la surprinzătoarea vârstă de trei ani, echivalentul a 90 de ani omenești, dar creierul lor a crescut, dezvoltând noi conexiuni între celulele nervoase sub formă de dendrite și axoni.

Șobolanii care au trăit în cuștile goale nu s-au dezvoltat și au murit repede. În 1911, Santiago Cajal, părintele neuroanatomiei, a descoperit că numărul de interconexiuni între neuroni este un semn al geniului, și că acestea sunt mult mai importante în determinarea puterii creierului decât numărul de neuroni în sine. Experimentul Diamond a arătat că cel puțin în cazul șobolanilor, mecanismul fizic al geniului poate fi creat prin exercițiu mental.

Analiza creierului lui Einstein

Există numeroase lucruri mai puțin cunoscute despre Albert Einstein. Unul dintre acestea este creierul său. Diamond a examinat o bucată din creierul lui Einstein și a observat un număr mare de celule gliale. Spre deosebire de neuroni care nu se mai regenerează și al căror număr nu poate crește în timpul vieții, celulele gliale, axonii și dendritele se pot înmulți de-a lungul vieții, în funcție de cum folosim creierul.

Lucruri mai puțin cunoscute despre Albert Einstein!

Munca lui Diamond sugerează că, cu cât învățăm mai mult, cu atât apar mai multe conexiuni. Când ne oprim din învățat și mintea noastră stagnează, aceste conexiuni slăbesc și dispar.Sunt geniile atât de diferite față de noi? Cu greu am putea crede așa ceva, dacă ne-am lua după rezultatele lor școlare sau după succesul în carieră.

În 1911, Santiago Cajal, părintele neuroanatomiei, a descoperit că numărul de interconexiuni între neuroni este un semn al geniului, și că acestea sunt mult mai importante în determinarea puterii creierului decât numărul de neuroni în sine. Experimentul Diamond a arătat că cel puțin în cazul șobolanilor, mecanismul fizic al geniului poate fi creat prin exercițiu mental.

Diamond a examinat o bucată din creierul lui Einstein și a observat un număr mare de celule gliale. Spre deosebire de neuroni care nu se mai regenerează și al căror număr nu poate crește în timpul vieții, celulele gliale, axonii și dendritele se pot înmulți de-a lungul vieții, în funcție de cum folosim creierul.

Munca lui Diamond sugerează că, cu cât învățăm mai mult, cu atât apar mai multe conexiuni. Când ne oprim din învățat și mintea noastră stagnează, aceste conexiuni slăbesc și dispar.

Mistere post-mortem ale geniului

În 18 aprilie 1955, Albert Einstein deceda la spitalul Princeton, New Jersey. Savantul avea 76 de ani, iar decesul s-a produs ca urmare a unui anevrism abdominal. La scurt timp, cadavrul a fost transferat la un institut de medicină legală unde s-a efectuat autopsia de către medicul Thomas Harvey.

Acesta, cu de la sine putere, a prelevat encefalul lui Einstein. La cererea familiei, cadavrul a fost incinerat într-un loc secret.
Thomas Harvey începe studierea encefalului și constată că greutatea acestuia este de 1230 de grame, în condiţiile în care greutatea medie este de 1350 de grame. Până atunci, se spunea că un creier voluminos conduce la o inteligenţă excepţională. După ce a fost fotografiat, cele două emisfere ale creierului au fost decupate în 240 de părți.

Până în anul 1982, Harvey nu a prezentat bucăți din creierul lui Einstein celorlalți specialişti americani. În anul 1982, Marian Diamond, neuroanatomist, a intrat în posesia unei bucăţi din creier cu dimensiuni de 10 cm cubi.

Lobul inferior stâng parietal implică raţionamentul matematic

După 3 ani, Diamond publică primele concluzii, respectiv, lobul inferior stâng parietal care implică raţionamentul matematic și viziunea în spațiu, conține un număr mare de celule gliale.

Lucruri mai puțin cunoscute despre Albert Einstein!

 

După alte cercetări, în anul 1996, sunt publicate alte informații. În lobul frontal drept, a fost observată o densitate mare de neuroni.
În anul 1994, o altă știre avea să atragă atenția. Regretatul cântăreț Michael Jackson s-a arătat interesat să cumpere ochii lui Albert Einstein. Ochii fuseseră păstrați în seiful unei bănci din New Jersey.

The Guardian susţinea în articolul publicat ca ochii fuseseră prelevaţi Henry Abrams, oftalmolog, care participase la autopsia din anul 1955.

Abrams declara pentru The Guardian ca ochii sunt precum cristalul și dau senzația de profunzime. Michael Jackson oferise 5 milioane de dolari, dar cu toate acestea, tranzacţia nu a avut loc.

loading...
CATEGORIES
TAGS
Share This

COMMENTS

Wordpress (0)