Salcamul
Florile sale au un parfum dulce, sunt extrem de bogate in nectar (sunt printre principalele surse de miere) si au asupra psihicului un efect linistitor. Sunt frecvent folosite pentru tratarea bolilor psihosomatice, adica boli ale corpului care apar ca o consecinta directa a tensiunilor sufletesti si care se vindeca atunci cand cauza psihologica a fost eliminata. Florile de salcam sunt eficiente mai ales in tratamentele pe termen lung, intrucat efectele de armonizare, dereconstructie” psihica pe care le induc apar gradat si sunt stabile. Iata cateva din recomandarile lor:
•Manie, iritabilitate psihica – se recomanda aromatizarile cu flori de salcam, care vor fi puse in camera de odihna, plimbarile in padurile inflorite de salcam (pe care le intalnim adesea la marginile marilor orase). Inhalarea repetata a parfumului florilor de salcam are efecte calmante, usor sedative.
•Epuizare nervoasa si intelectuala, stari usoare de anxietate – se recomanda consumarea de flori de salcam macerate in miere (dupa reteta de mai sus), cate 6 lingurite pe zi.
•Stari conflictuale frecvente, tendinta spre criticism exagerat – se bea zilnic in loc de apa macerat la rece de salcam, obtinut dupa metoda de mai sus. Poate parea greu de crezut pentru sceptici, dar acest preparat are efecte reale de imbunatatire a comportamentului, reducand agresivitatea, compensand anumite probleme afective. Se fac cure de 21 de zile, timp in care se consuma incontinuu maceratul de salcam in locul apei de baut.
Socul
In medicina populara si mai ales in cea magica, socul are un rol cu totul aparte. Se spunea ca florile saleau leac” numai atunci cand sunt culese de un om smerit si cu inima buna. Altfel, ele capata un miros neplacut, isi schimba culoarea spre un maroniu inchis si pot face mai mult rau decat bine. Tot despre soc se spunea ca are calitatea de a spala toate gandurile si simtamintele rele, lasand sufletul curat si usor. Celebra socata, preparata prin fermentarea florilor de soc in apa cu miere, nu era doar o bautura aperitiva si tonica digestiva, ci si o licoare rituala, care facuta si administrata intr-un anumit fel, lua cu mana o multime de boli. Cel putin la nivel fizic, aceste cunostinte de medicina magica au un corespondent exact, florile de socspaland”, intr-adevar, organismul de toxine prin efectul lor diuretic, diaforetic si depurativ. In ceea ce priveste actiunea tonica a florilor de soc asupra sistemului nervos, ea este validata partial de medicina moderna, care nu poate insa preciza exact mecanismele prin care ea are loc.
Reteta de preparare a socatei: cincisprezece-douazeci de inflorescente de soc se pun intr-un litru de apa, dupa care se adauga trei-patru linguri de miere si o jumatate de lingurita de drojdie. Se acopera borcanul si se lasa continutul la macerat vreme de 5-7 zile (nu mai mult, pentru ca preparatul sa nu devina alcoolic), dupa care se filtreaza. Se consuma 2-3 pahare pe zi, de regula inainte de masa. Iata cateva indicatii:
•Astenie, surmenaj nervos – se face o cura de doua saptamani, timp in care se bea un litru de socata zilnic, in locul apei de baut. Pe cat posibil, acest tratament va fi asociat cu regim alimentar lacto-vegetarian, cu un program de viata mai relaxat, din care sa nu lipseasca plimbarile in natura facute in fiecare zi.
•Depresie aparuta pe fondul stresului si al refularii emotiilor – se va tine un regim de purificare deopotriva fizica si psihica, in care se va consuma cate un pahar de socata inainte de fiecare masa, se vor consuma numai alimente naturale vegetariene, se vor evita orice stimuli alimentari, vizuali ori auditivi nocivi. Aceasta aparent banala bautura de soc are efecte purificatoare foarte puternice, care nu vor intarzia sa-si faca efectul atunci cand tratamentul cu ea este corelat cu un regim de viata corespunzator.
•Impotenta psihica – se va consuma socata fermentata cateva zile mai mult, asa incat sa aiba o foarte slaba componenta alcoolica. In mod curios, aceasta bautura, desi este foarte saraca in alcool, are efecte euforizante puternice, care ajuta la trecerea peste inhibitiile si blocajele psihice. In medicina populara era folosita nu doar pentru efectele sale de eliberare a energiei erotice (care sunt o componenta secundara), ci si pentru depasirea altor blocaje, cum ar fi teama de a relationa cu cei din jur, lipsa comunicativitatii etc.
Teiul
Despre efectele teiului asupra sufletului putem afla din poezia eminesciana mai mult decat din zeci de studii etnofarmacologice. Nicaieri nu vom gasi mai bine nuantate si exprimate sentimentele benefice pe care florile acestuia le induc. De altfel, genialul Eminescu nu se sfia sa spuna despre tei ca este sfant, pacea, linistea, echilibrul pe care aceasta planta magica i le induceau purtand pecetea unui dar al divinitatii. Sa vedem in continuare cateva aplicatii ale florilor de tei in terapia sufletului:
•Insomnie – se recomanda punerea catorva ramuri inflorite de tei in camera de culcare ori chiar folosirea unei pernite umplute cu flori de tei in timpul somnului. Suplimentar, inainte de culcare se iau doua lingurite de flori de tei macerate in miere, preparate dupa reteta data la inceputul acestui articol.
•Somn agitat la copii – seara se fac bai cu extract de flori de tei, care au calitatea de a reduce nervozitatea, de a da un somn linistit si foarte odihnitor. Aceste aplicatii externe cu flori de tei au intre altele calitatea de a reduce agresivitatea, comportamentele sfidatoare care apar uneori la copii. Un element foarte interesant: multi oameni care au facut in copilarie aceste bai cu flori de tei si-au amintit ulterior ca in perioada respectiva visau frecvent fiinte care le induceau o stare de fericire diafana, fiinte pe care le asimilau unor zane sau ingeri.
•Hiperexcitabilitate nervoasa si sexuala – se consuma zilnic macerat de tei, minimum trei cani. Principiile active ale teiului calmeaza psihicul, reduc nervozitatea, actioneaza in sensul echilibrarii hormonale, avand si usoare efecte anafrodisiace.
•Tendinta de suprasolicitare – florile de tei macerate in miere sunt un sustinator de efort cu efecte foarte interesante. Spre deosebire de tonicele obisnuite, acest remediu vegetal ajuta la o echilibrare a activitatii nervoase, reducand tendinta spre hiperactivitate si ajutand la o dozare judicioasa a eforturilor. Administrarea a doua lingurite, de cate 3-4 patru ori pe zi, din acest preparat este foarte utila persoanelor care tind sa munceasca fizic sau intelectual peste posibilitati.
