Jules Verne este unul dintre cei mai apreciați scriitori. Operele sale, considerat în secolul al XIX-lea science-fiction, odată cu dezvoltarea tehnologiei au ajuns să se transforme în cărți profetice, care au deschis orizontul viitorului.
Jules Verne, fără a fi om de știință sau profet, încă din anii 1850 scria despre submarine, elicoptere sau chiar călătoriile spațiale. Acestea sunt doar câteva dintre previziunile lui Verne pentru viitor, adică pentru lumea din care facem noi parte în prezent. De asemenea, scriitorul francez a anticipat și că SUA, China și Rusia, vor deveni superputerile, care vor conduce lumea, despre nazism și despre numeroase alte lucruri extrem de interesante.
Scriitorul francez a negat pe tot parcursul vieții sale că ar fi un clarvăzător. El susținea că ceea ce își poate imagina un om la un moment dat, un altul peste zeci sau sute de ani va pune în practică. Așa ar funcționea această lume din care facem noi parte, susținea Verne.
Cinci săptămâni în balon
Cinci săptămâni în balon a fost scris de Jules Verne în 1863. Romanul a fost considerat părintele genului science-fiction, însă, odată cu trecerea deceniilor lucrurile s-au schimbat. Acest roman, ca oricare altul, care poartă marca Verne, descrie cu lux de amănunte viitorul și nimic mai mult.
Uimitoarea aventură a misiunii Barsac
Un alt roman interesant, în care Verne anticipează efectele negative ale nazismului. Autorul susținea că naziștii vor încerca să profite de ultimele invenții din domeniul tehnic pentru a pune mâna pe Terra, adică să o domine în totalitate. Cam la fel s-a petrecut și în realitate, când Hitler a făcut tot posibilul să cucerească lumea prin orice mijloc posibil.
Douăzeci de mii de leghe sub mări
Acest roman este unul fantastic pentru că prezintă cu lux de amănunte submarinul Nautilus. Acesta este identic cu cele din ziua de astăzi și tehnologia pare să fie asemănătoare. Mai mult de atât, căpitanul acestui submarin este numit Nemo, care în limba latină înseamnă „nimeni”. Personalitatea căpitanului este una comună soldaților din adâncuri sau de pe submarine. Acesta a fost motivul pentru care Jules Verne i-a atribuit numele de Nemo. Oare de unde cunoștea aceste detalii?
Nemo pronunță o frază a cărei semnificație nu a fost niciodată înțeleasă pe deplin: Nautron respoc lorni virch. Cuvintele care alcătuiesc această expresie nu par să facă parte din vocabularul unei limbi cunoscute, astfel că examinarea detaliată sugerează că autorul a dorit să transmită un mesaj codat cititorilor săi din viitor.
De la Pământ la Lună
În acest roman, scriitorul omagiază modul în care omul a pășit pe Lună. Singura problemă este că romanul a fost scris în 1865, iar Neil Armstrong a pășit pentru prima dată pe Lună în 1969. Interesant este faptul că în povestea scriitorului francez, nava care a fost trimisă spre Lună se numea Columbiad, în timp ce navesta spațială a lui Armstrong s-a numit Columbia. O asemănare izbitoare, nu?
În acest roman, racheta este monitorizată de la un telescop gigantic imaginar cu o lentilă cu diametrul de 5 metri, amplasat în Munții Stâncoși, similar cu dimensiunile și locația reală a marelui telescop radio de la Monte Palomar.
În timpul călătoriei lui Jules Vernes, racheta face 40.000 km în 97 de ore. În realitate, Apollo XI călătorește 38.500 km în 102 de ore. Tot ce și-a imaginat, s-a întâmplat mulți ani mai târziu.
Alte preziceri ale lui Jules Verne
Scriitorul francez mai prezice inventarea fax-ului și a internetului. Descrie un sistem automat de comunicare la distanță. Prezice că oamenii vor trăi în orașe cu clădiri înalte, de peste 30 de metri. Orașele vor fi iluminate electric și dezvoltarea unor trenuri de mare viteză, care vor trece prin aceste. A anticipat zborul experimental cu câini în cercetarea astronautică.
Acestea sunt doar câteva dintre prezicerile lui Jules Verne pentru viitor. Cu toate că el nu și-a dezvăluit niciodată sursa inspirațională, atunci când s-a aflat pe patul de moarte, ultimele sale cuvinte au fost: „Fii bun! Sunt dintr-un timp unde totul s-a întâmplat deja”
