În apropierea movilelor de la Sona, au fost descoperite 40 kilograme de cuie dacice. Celebra descoperire a realizat-o Andrei Vartic, arheolog din Republica Moldova.
Unul dintre aceste cuie a fost dus la un institut de cercetări din Bălți pentru a fi analizat. Cuiul avea o vechime de peste 2000 de ani și era realizat din alfa-fier, în proporție de 99,7%. Nicio impuritate nu pătrunsese în interiorul fierului.
În lume, sunt cunoscute două exemple în acest sens, stâlpul de fier de la Dephi și un disc din Mongolia. Discul a fost analizat de cercetătorii de la NASA care au concluzionat că acesta nu este de origine terestră.
Cuiele dacice, mistere
Misterele cuiului dacic nu se opresc aici. Peste compoziția de alfa fier existau trei straturi de magnetită, oxid de fier și alumo-silicat. În microstructura sa au fost observate două straturi perpendiculare, numite domene. Unul a fost solidificat în câmpul magnetic al Pământului, iar celălalt s-a solidificat în afara câmpului magnetic terestru.
Conform cercetătorilor, cuiul a fost fabricat într-un laborator din afara câmpului gravitațional. Tehnologia de fabricație este una impresionantă. Cum ar fi putut dacii să fabrice un astfel de obiect?
Cuiul dacic nu este singurul artefact descoperit pe teritoriul românesc, care a stârnit interesul cercetătorilor. În anul 1960, în Munții Orăștiei a fost descoperită o rețea de tuneluri. În una dintre galerii a fost descoperit un capăt de lespede care nu părea a fi din rocă naturală. Studiile au relevat că este vorba despre o piatră compozită, obținută după o tehnologie imposibil de reprodus în zilele noastre.
Piatra era formată din praf de granit, 15%, wolfram și aur de 24 de karate în proporție de 55%. După ce au realizat aceste studii, specialiștii canadieni care s-au deplasat în Munții Orăștiei, au stabilit că accesul în galerie să fie interzis.
După ce galeria a fost închisă, canadienii au interzis să se facă publică descoperirea. Ca și vechime, galeria are peste 5500 de ani și datează de pe vremea agatârşilor.
