Galileo Galilei, părintele științei moderne. Tatăl științei moderne

Galileo Galilei, părintele științei moderne. Tatăl științei moderne

Contribuțiile lui Galileo Galilei în domeniile astronomiei, fizicii, matematicii și filozofiei i-au determinat pe mulți să-l numească tatăl științei moderne.

Teoriile sale controversate, care au afectat modul în care vedem și înțelegem sistemul solar și locul în care trăim, i-au dus un conflict serios cu Biserica Catolică, motiv pentru care teoriile și realizările sale au fost suprimate pentru mult timp.

Galileo inventat unul dintre primele telescoape


Galileo nu a inventat telescopul – a fost inventat de producătorii de ochelari olandezi – dar i-a adus îmbunătățiri semnificative. După ce s-a familiarizat cu invenția olandeză, a reușit să-și dezvolte propriul său telescop, fabricându-și propriile lentilele. Prima sa versiune de lentile au mărit obiectele îndepărtate de trei ori, dar ulterior a reușit să confecționeze lentile care măreau de circa 20 de ori.

Inovațiile sale i-au adus atât succes profesional, cât și financiar. El a primit o funcție de conducere pe durata vieții la Universitatea din Padova, unde a predat câțiva ani. A primit un contract pentru a produce telescoape, pentru un grup de specialiști venețieni, care doreau să cerceteze cerul.

Galileo Galilei și astronomia modernă


Galileo și-a fabricat un telescop de mare putere și a început să cerceteze cerul. La începutul anului 1610, el a făcut prima dintr-o serie remarcabilă de descoperiri. A petrecut câteva săptămâni observând un set de stele de lângă Jupiter, pe măsură ce se roteau în jurul planetei. El a descoperit cele patru luni ale lui Jupiter, pe care le-a numit Stelele Medicine (după patronii săi, familia Medici), care ulterior au fost numite lunile Galilei, în onoarea sa.

Galileo Galilei

Studiul aprofundat al lui Galileo privind orbitele lunilor lui Jupiter și eclipsele lor au ajutat la crearea unui calendar mai precis și la măsurători, pe care mai târziu i-a ajutat pe specialiști să dezvolte cartografierea.

În timp ce doctrina religioasă le spunea oamenilor că spațiul (Universul) este un sistem static, creat de Dumnezeu, telescopul lui Galilei arăta lucruri diferite. Studiile și desenele sale au arătat că Luna avea o suprafață aspră, neuniformă, ceea ce o face o sferă imperfectă. Galileo a observat, de asemenea, fazele planetei Venus și existența multor stele din Calea Lactee care nu puteau fi văzute cu ochiul liber.

El a fost unul dintre primii oameni care au observat fenomenele cunoscute sub numele de pete solare, datorită telescopului său, care i-a permis să privească Soarele pentru perioade lungi de timp fără a deteriora ochiul. Această descoperire i-a adus numeroase conflicte cu colegii săi, care susțineau că petele solare sunt de fapt sateliți ai Soarelui.

Pământul se învârte în jurul Soarelui


În 1610, Galileo și-a publicat noile descoperiri în cartea Sidereus Nuncius, care a fost un succes instantaneu. În acel moment a avut acces la cercurile științifice și numele său a fost cunoscut de cei mai importanți specialiști ai vremii.

S-a apropiat de un număr mare de oameni de știință, printre care Johannes Kepler. Un astronom german și matematician, al cărui descoperiri au ajutat la fundamentarea descoperirilor ulterioare ale lui Isaac Newtown.

Experimentele lui Kepler l-au determinat să susțină că toate planetele din Sistemul Solar se învârt în jurul Soarelui, inclusiv Pământul. Această teorie heliocentrică, precum și ideea rotației Pământului, au fost dezvoltate de astronomul polonez Nicolaus Copernicus cu o jumătate de secol mai devreme.

Galileo și Kepler au făcut schimb de corespondență, împărtășind idei inovatoare pentru acele vremuri și în cele din urmă au ajuns la concluzia că mișcarea de revoluție a planetei noastre este cât de poate de reală.

Galileo Galilei

Galileo a fost unul dintre primii europeni care au observat petele solare, deși și Kepler observase una în 1607, dar a confundat-o cu trecere a planetei Mercur. El a reinterpretat și o observare a unei pete solare din vremea lui Carol cel Mare, care fusese (imposibil) atribuită și ea unei treceri a lui Mercur. Însăși existența petelor solare prezenta o altă dificultate în ce privește neschimbata perfecțiune a cerurilor postulată de fizica celestă aristoteliană, dar trecerile periodice confirmau și ele predicțiile făcute de Kepler în 1609, în Astronomia Nova, că Soarele se rotește, predicție ce a fost prima idee novatoare a fizicii de după ideea sferei cerești.

Și variațiile anuale din mișcarea petelor solare, descoperite de Francesco Sizzi și alții în 1612–1613, au oferit un puternic argument atât împotriva sistemului ptolemeic cât și a celui geoheliocentric al lui Tycho Brahe. Variația sezonieră contrazicea toate modelele planetare negeorotaționale geostatice cum ar fi cel ptolemeic geocentric pur și cel tychonic geoheliocentric prin aceea că Soarele orbitează zilnic Pământul, și deci variația trebuia să se producă zilnic, ori aceasta nu se întâmpla.

Aceasta era însă explicabilă de toate sistemele georotaționale cum ar fi sistemul semi-Tychonic geo-heliocentric al lui Longomontanus, modelele geo-heliocentrice capellan și capellan extins cu un Pământ în rotație zilnică, și modelul heliocentric pur.

O dispută privind prioritatea descoperirii petelor solare și a interpretării acestora l-a condus pe Galileo într-o dispută îndelungată și acerbă cu iezuitul Christoph Scheiner; de fapt, nu prea încape îndoială că ambii au fost depășiți la acest capitol de David Fabricius și de fiul său Johannes, căutând confirmarea predicției lui Kepler privind rotația Soarelui.

Scheiner a adoptat rapid propunerea din 1615 a lui Kepler privind designul telescopului modern, care dădea mărire mai mare cu costul inversării imaginii; Galileo se pare că nu a trecut la designul lui Kepler.

Pedeapsa lui Galileo pentru descoperirile sale


Susținerea teoriilor aristotelice sau ptolemeice despre rolul Pământului în Univers a fost o chestie periculoasă. Geocentrismul a fost, în parte, o susținere teoretică a Bisericii Romano-Catolice. Lucrarea lui Galileo l-a adus în atenția autorităților bisericești, iar în 1615 a fost chemat înaintea Inchiziției Romane, acuzat de erezie pentru credințe care contraziceau scrierea catolică. În anul următor, Biserica i-a interzis toate lucrările care au susținut teoriile lui Copernic și i-au interzis lui Galileo să discute public lucrările sale.

Galileo a stat liniștit liniștit timp de peste 15 ani, timp în care și-a continuat în liniște experimentele. În 1632, după alegerea unui nou Papă pe care l-a considerat mai liberal, a publicat o altă carte, Dialogul despre cele două sisteme principale ale lumii, Ptolemeic și Copernician , în care a argumentat ambele părți ale dezbaterilor științifice (și religioase). Galileo a fost din nou chemat la Roma. În 1633, după un proces îndelungat, el a fost găsit vinovat de erezie și a fost forțat să-și retragă părerile, fiind condamnat la arest la domiciliu până la moartea sa în 1642.

Galileo Galilei

A durat aproape 200 de ani de la moartea lui Galileo pentru ca Biserica Catolică să renunțe la opoziția față de heliocentrism. În 1992, după un proces de zece ani și 359 de ani după condamnarea sa la erezie, Papa Ioan Paul al II-lea și-a exprimat în mod oficial regretul Bisericii cu privire la tratamentul lui Galileo.

În 1995, o sondă spațială marca NASA, fără pilot, numită Galileo a aterizat pe Jupiter pentru a începe un amplu studiu despre planeta pe care Galiei o observa cu peste 350 de ani în urmă.

loading...
CATEGORIES
TAGS
Share This

COMMENTS

Wordpress (0)