Istorie

File de istorie: Originea numelor cartierelor din București

București este capitala României și, în același timp, cel mai populat oraș, centru industrial și comercial al țării. Prima mențiune a localității apare în 1459. În 1862 devine capitala României. De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale și mass-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă și elita bucureșteană i-au adus porecla „Micul Paris”. În prezent, capitala are același nivel administrativ ca și un județ și este împărțită în șase sectoare.

Bucureștiul este împărțit în mai multe cartiere, fiecare purtând un nume caracteristic zonei în care se află. Pentru a înțelege mai bine istoria capitalei României, vă prezentăm etimologia numelor celor mai importante cartiere din București:

Baltă Albă – Aici se afla o groapă de văr, unde, în vremea lui Caragea se topeau cadavrele ciumaţilor. Când ploua, locul devenea o baltă. Albă.

Băneasa – Nevasta banului. În cazul de faţă, ea era nevasta banului Dimitrie Ghica.

Berceni – Francisc Rákóczi al II-lea pleacă la turci (nici el nici turcii nu se înţelegeau cu Habsburgii, iar asta îi făcea prieteni). La fel procedează şi o parte din apropiaţii lui Rákóczi. Mai exact o ceată de husari conduşi de groful Miklós Bercsényi. Nu ştiu dacă au stat doar ca să-şi tragă sufletul ori s-au oprit de tot, cert este că, undeva la sud de Bucureşti, husarii Berceni au luat o pauză.

Colentina – Probabil este doar o legendă, Colentina vine de la „colea-n-tina” – cu referire la locul băltit unde Matei Basarab i-ar fi urlat pe turci într-o bătălie. O vreme s-a numit şi „Olintina”.

Cotroceni – Numele îi vine de la „a cotroci”, „cei care „cotrocesc”. Un vechi regionalism care înseamnă „a cotrobăi”, „a scotoci”, „a scormoni”.

Crângași – Etimologia este evidentă. Cândva aici era o prelungire din Codrul Vlăsiei – un crâng. Aici trăiau, normal, crângașii.

Dămăroaia – Această moşie parcelată a aparţinut boieroaicei Maria Damaris.

Dealul Spirii – După numele doctorului Spiridon Kristofi (de i se mai zicea şi „Spirea”), care a ridicat în 1765 pe Dealul lupeştilor o biserică (Spirea Veche).

Dristor – Vine de la breasla piuarilor care şi-au avut satul în această parte a Bucureştilor. Aşezarea meşterilor piuari care se numeau «dârstari», «dârsta» fiind piua din piatră folosită la fabricarea postavului şi dimiei. Piuarii fabricau «dârste» şi pentru sutele de mori de pe cursul Dâmboviţei, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanta economică pentru târgul Bucureştilor.

Drumul Taberei – Tudor Vladimirescu intrând în Bucureşti pe la vest în anul 1821, îşi aşează aici tabăra de panduri.

Ferentari – Paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinată origine a numelui: vine din latină „Ferentarius” – Soldat din infanteria uşoară a legiunilor romane. După unele opinii, aici s-ar fi aflat câmpul de exerciţii al ferentarilor din oastea lui Mihai Viteazul.

Floreasca – După numele boierilor care au stăpânit locurile respective: Floreștii.

Ghencea – Cuvântul vine din limba turcă. Pe vremea fanarioţilor, Ghenci-aga era şeful arnăuţilor din garda domnească. Aici s-a ridicat o biserică. Biserică era a Ghencei.

Giulești – O proprietate boierească: a Julestilor.

Lipscani – Cuvântul vine din limba slavă – Lipsk, Lipsko („locul cu tei”). Acest „loc cu tei” este Leipzig (Lipsca). Negustorii veniţi în Bucureşti cu lucruri aduse de la târgul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani.

Militari – În secolul 19 aici era zona de instrucţie militară, probabil şi o garnizoană. O vreme a funcţionat aici „Pirotehnia Armatei”.

Pantelimon – Îşi ia numele după Mănăstirea Sf. Pantelimon. În greacă „pan” înseamnă „tot” şi „éléïmon” înseamnă milă. Panteleimon = cel milostiv, întreg-milostivul.

Rahova – Aici e simplu. Numele e relativ nou şi vine de la Calea Rahovei una dintre cele cinci artere botezate în secolul 19 spre aducere aminte a Războiului de Independenta: Calea Griviței, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei şi Calea Dorobanţilor.

bucuresti 449x300 - File de istorie: Originea numelor cartierelor din București

Sălăjan – Un nume şi mai nou. Nu vine de la Sălaj, ci vine de la Leon Szilaghi cunoscut şi sub numele de Leontin Sălăjan.

Titan – Îşi ia numele de la fabrica de ciment „Titan” construită la începutul secolului XX.

Vitan – De la D. Papazoglu aflam ce este ăla un vitan: „În ocolul oraşului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orăşenilor îşi aveau pașiunea”.

 

loading...
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top