Fenomenele stranii de la Șinca Veche. Lucruri care depășesc orice imaginație

Fenomenele stranii de la Șinca Veche. Lucruri care depășesc orice imaginație

Fenomenele stranii de la Șinca Veche nu sunt o noutate. Există foarte mulți oameni, care au asistat la asemenea evenimente, pe care le-au catalogat drept inexplicabile și chiar misterioase.

Misterele Templului de la Șinca Veche

Unii cercetători afirmă că Templul de la Șinca Veche este creația unei străvechi și avansate civilizații. Templul nu este construit nici din lemn, nici din piatră, este din gresie. Cei care l-au construit cunoșteau proprietățile gresiei.

Nisipul fin din interiorul lăcașului conține cristale de cuarț și siliciu. Se spune că, aceste cristale pot intermedia comunicarea cu Divinitatea, extratereștrii sau entități din alte dimensiuni.

Dealul de lângă Șinca Veche are o formă piramidală și poate capta și emite energii. Localnicii au încercat să cultive pe deal, de la cereale, legume, pomi, viță de vie. Solul pare că ar fi iradiat.

Specialiștii în radiestezie au făcut măsurători și au constatat că locul degajă un magnetism impresionant și energii foarte puternice.

Un reporter de la Monitorul de Brașov a avut surpriza vieții lui, în momentul în care a vrut să filmeze în interiorul Templului. Camera de filmat pornea și se oprea după bunul ei plac.

Ajuns la redacție, reporterul a vizionat materialul filmat și a observat sfere luminoase și o siluetă ciudată, înveșmântată într-o mantie.

Se spune că cei care merg la Templul de la Șinca Veche au parte de trei ori pe ani să li se îndeplinească dorințele. Cele tei sărbători sunt de Sfântul Gheorghe, Lăsata Secului și Schimbarea la Față.

Conform specialiștilor, ansamblul rupestru are peste 7000 de ani vechime și a fost creat de civilizația care a construit Templul Alb din Insula Șerpilor.

Sinca Veche

Țăranii din Șinca Veche susțin că iarba din jurul templului face minuni. Vacile care pasc acolo sunt mai sănătoase și fac mai mulți viței.

În interiorul templului există două altare care indică originea precreștină a templului. În preajma unor mari sărbători, din interiorul templului se aud coruri parcă venite din cer.

Au existat multe controverse cu privire la datarea și originea templului. Nu se cunoaște cu exactitate perioada în care a fost realizat templul și nici cărei civilizații îi aparține.

Legendele vorbesc despre comunicarea pe care reprezentanții civilizației precreștine o realizau cu lumi superioare, prin intermediul cristalelor de cuarț care se găsesc în interiorul Templului.

În spatele altarului există o firidă în care sunt sculptate steaua lui David și simbolurile Yin și Yang. Ignatius Donelli în cartea sa, Atlantis, lumea antideluviană susține că supraviețuitorii continentului Atlantida au migrat în diferite colțuri ale lumii, printre care și Europa.

Sunt specialiști care susțin ipoteza conform căreia Templul a fost construit de refugiații de pe misteriosul continent. La trei kilometri de templu se află un altar de formă circulară, cu un diametru de 20 de metri. Se presupune că era un loc în care se organizau ritualuri religioase.

Fenomenele stranii de la Șinca Veche

Pentru a ne face o imagine complexă asupra lucrurilor inexplicabile, care s-au petrecut, de-a lungul anilor, în Mănăstirea de la Șinca Veche, am studiat relatările martorilor oculari. Acestea sunt numeroase și includ o serie de fenomene, care nu pot fi explicate de știință sau chiar de logica umană. Veridicitatea fenomenelor nu poate fi certificată de nimeni, pentru că ele au fost relatate de oamenii care au vizitat templul rupestr.

Corul din cer 

„Eram în prima zi de după Sfânta Maria Mare, zi de duminică şi zi splendidă de vara fierbinte, cu cer complet senin, de un albastru intens. Copiii nostri au ales să meargă la scăldat în apă Şincai, iar eu cu soţul meu şi cu o prietena am mers la Mănăstirea Săpată în Stanca. Prietena mea era nerăbdătoare să ajungă la Templul de la Şinca. Mihai, soţul meu, a venit si el, ca să nu fim singure. Ajunşi la mănăstire, ne-am petrecut un timp în interior, apoi eu m-am apucat să fac puţină curăţenie, mai precis să stran gresturile de hârtie, bidoanele de plastic şi bucăţile de lemn smulse din gardul de protecţie.

Sinca Veche

Când tocmai mi-am terminat mulţumită treaba, m-am întors involuntar și privirea mi s-a oprit direct pe un briceag înfipt în gărduleţ. Mă mișcasem mult pe acolo, doar făcusem curat, şi până atunci nu ştiu cum de nu-l văzusem. Mi-a venit să zâmbesc, gândindu-mă că asta trebuie să fie”răsplată” pentru că am îngrijit acel loc, care mie îmi este foarte drag. Am ieşit din peşteră şi i-am propus Liviei, prietena mea, să ne urcăm pe stânca şi să privim în interiorul templului prin spărtură de sus.După ce-am cotit însă pe cărare, în dreptul unui bloc de piatră, am rămas amândouă pironite pe loc, căci în acea clipă s-a auzit de undeva,din văzduh (mie mi s-a părut că de sus), un cor bărbătesc, că de patru-cinci voci, deosebit de melodios. Muzica părea bisericească, cuvintele erau foarte clare, dar, spre nedumerirea noastră, deşi eram foartea tente, n-a fost chip să prindem vreun cuvânt cunoscut. Şi totuşi, nu păreau străine de limba romană. Era ceva arhaic. A durat cât o strofă. Apoi nu s-a mai auzit nimic. Mare ne-a fost mirarea!

După ce am stat câteva minute deasupra templului, la întoarcere, când am ajuns lângă blocul de piatră de unde am auzit acel cor, am avut amândouă același gând: „Oare nu se va mai auzi o dată?”. Nu, nu s-a mai auzit şi am trecut destul de repede mai departe. Dar, culmea, după câţiva paşi, s-a auzit din nou același cor, fără nici o diferenţă. Când era aproape de final, mi-am adus aminte ca-l lăsasem pe soțul meu la intrarea în templu, cioplind ceva cu briceagul găsit mai înainte. M-am repezit să-l fac atent. Da, auzise şi el.

Locul în care se împlinesc dorinţele

Într-una din încăperile mănăstirii, în locul în care pătrund razele de soare prin cupola săpată în stâncă, se spune că se împlinesc toate dorințele bune şi curate. Acest templu era numit, de altfel, de unii localnici Mănăstirea Ursitelor sau, mai nou, Templul Ursitelor. Acum un secol, fetele de măritat şi flăcăii se urcau pe dealul Pleşu, unde este săpată mănăstirea, şi aruncau o roată cu paie în flăcări, cu credinta că, văzând desenele făcute de foc şi traseul roţii, îşi vor afla „ursita” şi se vor căsători în acel an.

Cel mai bine este să-ţi spui dorinţele şi să te rogi pentru împlinirea lor în Mănăstirea Ursitelor în trei zile ale anului: Sfântul Gheorghe,Lăsată Secului de Paşti şi de Schimbarea la Faţă. Unii localnici, printre care şi un roman care trăieşte în SUA şi care a copilărit pe aceste locuri, afirma că – în anumite momente – viaţa lor a fost schimbată decisiv în bine de către influenta acestui loc. Un momenrelevant povestit de G. Moldovan a fost atunci când, în 1953, era bănuit de colaborare cu Rezistenţa anticomunistă din Muntii Fagarasului (care, într-adevăr, a acţionat în acele locuri cu o dârzenie şi un curaj ieşite din comun) şi era căutat pentru a fi arestat. În acel moment, i-au apărut nopţi la rând în vis fiinţe de lumină, care îi dădeau indicaţii ce să facă, pe unde să umble şi unde să se ascundă de urmăritorii securişti, care cu siguranţă l-ar fi trimis în fata plutonului de execuţie sau într-una din închisorile morţii.

Globurile strălucitoare

Pe filmele aparatelor de fotografiat apar uneori imagini luminoase – care în momentul fotografierii nu erau vizibile cu ochiul liber – sub forma unor globuri strălucitoare, de dimensiuni diferite, cu un centru alb intens şi cu margini translucide. Nu se poate spune prin ce fenomen apar aceste sfere de lumină, dar ele nu fac decât să demonstreze că aici se produc într-adevăr – în anumite momente -fenomene energetice încă necunoscute, comparabile cu cele din celebra pădure Baciu, de lângă Cluj.Livia S. din Braşov povesteşte că, pe când se afla într-o stare de reculegere în interiorul peşterii, s-a speriat pur şi simplu când a fost cuprinsă de un val orbitor de lumină, venit din neant. Acelaşi fenomen, dar de o intensitate mai mică, este povestit şi de localnici, care spun că au avut percepţii de acest fel, mai ales când erau copii. Atunci, ei vedeau adesea globuri de lumină care păreau însufleţite. Să fie vorba de aceeaşi lumină surprinsă şi pe peliculă?

Cristale de comunicare cu lumea de dincolo

Se vorbeşte foarte mult despre nişte cristale de cuarţ, prin intermediul cărora cei din vechime ar fi comunicat din această peşteră cu „lumi superioare” ori cu fiinţe din alte dimensiuni. G. Moldovan afirma chiar că, în mod periodic, din pământul peşterii apar asemenea cristale de cuarţ, care însă sunt furate de către turişti sau de către amatorii de suveniruri din împrejurimi. Inițial, am crezut că aceste cristale sunt o pură fantezie (eventual cu nuanţe publicitare), dar ulterior am luat cunoştinţă de doua relatari venite din partea unor persoane de a căror bună credinţă cu greute-ai putea îndoi, care au aruncat o altă lumină asupra situaţiei.

Prima relatare, care a fost inclusă la momentul respectiv şi în paginile unor publicaţii (cum ar fi „Monitorul” de Braşov), aparţine unui reporter al Tvr. În 1996, Lucian Babeanu a ajuns împreună cu un grup în Mănăstirea Săpată în Stanca. La scurt timp după intrarea in incinta, camera de filmat a reporterului a început să se comporte bizar: pornea şi se oprea din înregistrare după bunul său plac,nerăspunzând la comenzi.

Sinca Veche

Se părea că acest fenomen nu a fost însoţit de alte urmări. Ajuns înapoi la studiouri şi vizionând materialele înregistrate, reporterul a observat uimit imagini pe care nici el şi nici ceilalţi nu le văzuseră în peștera la momentul filmării. Pe banda apăreau sfere de lumină, care străluceau intens, iar la un moment dat apărea chiar un obiect, pe care reporterul l-a definit ca „un diamant de o mărime apreciabilă”.După o zi, înregistrările acelea bizare, în total şapte minute, au disparut de pe bandă, apărând în schimb o siluetă înveşmântată într-o mantie închisă la culoare, iar în planul îndepărtat văzându-se „o mană luminoasă”. Această casetă a fost vizionată de mai mulţi martori, la momentul respectiv.

Fenomenele stranii de la Șinca Veche

O altă relatare este a aceleia şi Doina T., care (în aceeaşi zi în care a auzit şi corul) a fost martoră unui fenomen oarecum similar: „Eram în interiorul peşterii şi am închis pentru câteva minute ochii, pentru a mă reculege. Când i-am deschis, văzul mi se obişnuise cu întunericul şi pe tavanul încăperii în care mă aflam am văzut un cristal strălucitor, de dimensiuni mici (câţiva milimetri). Se vedea foarte clar pe tavanul încăperii, fiind imposibil să fi fost un efect de lumină”

Surse și referințe

Șinca Veche, Brașov – Wikipedia

CATEGORIES
TAGS
Share This

COMMENTS

Wordpress (0)