Bizar

EVANGHELIILE GNOSTICE, RESCRIEREA ISTORIEI CREȘTINE

Evangheliile gnostice sunt repudiate de marea parte a creștinilor și sunt considerate scrieri apocrife ale Noului Testament. Cu toate acestea ele au stârnit interesul oamenilor de știință.

Mulți consideră că evangheliile gnostice conțin învățăminte ale lui Iisus și prezintă fapte din viața sa. Evangheliile prezintă informații despre Hristos din perioade diferite de timp și au fost descoperite în mod accidental. În anul 1945, doi fermieri au descoperit la Nad Hammadi mai multe manuscrise care au fost numite Evanghelia după Maria. Textele erau scrise în limba coptă.

Nu se cunoaște cu exactitate perioada în care au fost scrise. Se presupune că ele datează din secolul al II-lea. Textele au fost traduse și publicate în anul 1955. Imediat după publicarea lor, au început controversele între specialiști cu privire la Maria.

S-a spus că este vorba despre Maria Magdalena, ucenicul lui Iisus, care așa cum se spune în text, era preferata lui Iisus, era cea mai iubită. Petru a fost ofensat că Iisus a ales să vorbească mai mult cu Maria Magdalena și să aibă mai multă încredere în ea.

Alți specialiști consideră că ar fi vorba despre Fecioara Maria care era confidenta lui Iisus. Oricum ar sta lucrurile, apostolii au privit cu ochi răi această relație dat fiind faptul că era vorba despre o femeie.

În anul 1970, în Egipt a fost descoperit un alt manuscris care conținea 31 de pagini scrise pe ambele părți. În anul 1999, au fost publicate 13 pagini, care au fost numite Evanghelia după Iuda. În texte este prezentată trădarea lui Iuda. Ceea ce este interesant este faptul că textele prezintă o înțelegere între Iuda și Iisus cu privire la această trădare. Iisus își încheiase sarcina pe pământ.

Iisus și-a orchestrat singur trădarea și a evadat din propriul corp. Iuda a fost ales de Iisus și a fost singurul care cunoștea ce avea să se întâmple. Conform textelor, corpul uman ține captiv sufletul.

Evanghelia după Iuda este scrisă sub forma unor dialoguri între Iisus și Iuda. În Noul Testament, Iuda este prezentat plin de remușcări și care va sfârși spânzurându-se. În Evanghelia după Iuda, textul se termină cu avertismentul că cei 11 apostoli îl vor ucide pe Iisus, aruncând cu pietre în el.

Dumnezeu poate fi sursa ultimă a oricărei autorităţi

Toţi creştinii admiteau în principiu că numai Christos însuşi sau Dumnezeu poate fi sursa ultimă a oricărei autorităţi spirituale. Întrebarea care se pune este şi era: CINE ADMINISTREAZĂ O ASTFEL DE AUTORITATE?

Valentinius şi adepţii săi au oferit un răspuns cu grad mare de universalitate: oricine vine în contact personal, nemijlocit, cu „Cel ce este Viu”. Ei susţineau că numai experienţă proprie oferă criteriul ultim al adevărului, precumpănind asupra oricărei mărturii indirecte şi oricărei tradiţii! Ei preţuiau orice formă de invenţie creativă ca dovadă a faptului că persoana respectivă a devenit vie spiritual. Conform acestei viziuni, structura autorităţii în rândul „celor vii” nu poate fi niciodată fixată într-un cadru instituţional. Ea poate fi organizată doar după modelul universal, în care este şi rămâne spontană, carismatica şi deschisă.

Diametral opusă cu invatura gnostică, cea crestin-oficiala a legitimat o ierarhie de persoane prin a căror autoritate ar urma să se apropie de Dumnezeu toţi ceilalţi. Faţă de această orânduire instituită de biserică, învăţătura gnostică era potenţial subversiva: ea pretindea să ofere fiecărui iniţiat o cale de acces direct la Dumnezeu, o cale personală, care nu apelează la intermediari din afară.

 

loading...
1 Comment

1 Comment

  1. anonim

    28 august 2017 at 11:46

    Crestinismul a generat si continua sa genereze numeroase EREZII, cele mai multe fiind absurde din punct de vedere spiritual.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top