Dunărea este al doilea fluviu din Europa, cu o lungime de 2780 km. Este singurul fluviu din Europa care curge de la vest la est. La gurile Dunării, s-a format cea mai nouă formă de relief din Europa, Delta Dunării. Din punct de vedere al mărimii, este a doua deltă din Europa și a cincea din lume. În anul 1991, a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO.

Delta Dunării – Formarea

Ea s-a format într-un vechi golf al Mării Negre, Golful Tulcea. Acesta a fost umplut cu aluviuni începând cu perioada Cuaternară. În prima fază s-a format un cordon litoral care a închis golful.

În a doua fază s-a format o lagună, iar în cea de a treia, laguna s-a umplut cu aluviuni și s-a conturat cel mai vechi braț al Dunării, Sf. Gheorghe. Tot în acea perioadă se formează complexul lagunar Razim Sinoe. Au urmat formarea brațului Sulina și cea a brațului Chilia.

Delta Dunării – Biodiversitatea

Delta Dunării este a treia zonă din lume ca biodiversitate după Bariera de Corali, Australia, și Insulele Galapagos, Ecuador. Are peste 5380 de specii de plante și animale, dintre care 284 sunt noi pentru România, iar 39 sunt noi pentru știință.

Printre curiozități sunt două plante carnivore, otrățelul de baltă și aldrovanda. Otrățelul de baltă este o plantă care nu este fixată pe fundul apei. Planta plutește și are o rădăcină cu multe ramificații de forma unor săculeți, care sunt adevărate capcane. Dacă o insectă se apropie, săculețul se deschide și absoarbe insecta. Planta poate prinde în jur de 1000 de insecte pe zi.

Loading...

Aldrovanda are frunzele așezate două câte două, ca paginile unei cărți. Marginile frunzei sunt prevăzute cu spini. În momentul în care o insectă le atinge, frunza se închide.

Lumânarea de mare

Printre plantele din rezervația Biosferei Delta Dunării se numără și Noctiluca Miliaris. Dacă în anumite perioade din an te scalzi noaptea în complexul Razim Sinoe, dar și la Sf. Gheorghe, corpul devine fosforescent. Fenomenul este numit lumânarea de mare.

Mistere din Delta Dunării

  1. Cel mai mare fluture este ochi de păun de noapte, ale cărui aripi au o lungime de 18 centimetri.
  2. Cele mai puțin longevive insecte sunt libelulele care trăiesc doar două zile, perioadă în care nu se hrănesc, doar se înmulțesc.
  3. Cel mai mare pește este morunul care poate atinge o greutate de 882 kg. Un astfel de exemplar a fost pescuit în anul 1980, la Sf. Gheorghe.
  4. Peștele cu cea mai lungă migrație este anghila. Ea străbate în șase luni 8000 km, până în Marea Sargaselor, unde se reproduce la o adâncime de 400 metri, după care moare. Puietul ajunge în Delta Dunării după 3-4 ani.
  5. Singurele păduri de nisip din România se întâlnesc în Delta Dunării. Pe ele cresc liane care pot atinge o lungime de 25 de metri.
  6. În pădurea Caraorman poate fi întâlnit cel mai bătrân stejar. Are peste 400 de ani, iar diametrul său depășește 4 metri.
  7. Cel mai lung șarpe are o lungime de 1,8 metri, iar cea mai longevivă vietate este broasca țestoasă care trăiește 120 de ani.

Zonele interzise ale Deltei Delta

Dunării înregistrează 20 de zone strict protejate, care ocupă o suprafaţă totală de peste 50.000 de hectare, locuri în care intervenţia umană este interzisă: Roşca – Buhaiova, Pădurea Letea, Lacul Răducu, Lacul Nebunu, Vătafu – Lunguleţ, Pădurea Caraorman, Sărături Murighiol, Arinişul Erenciuc, Insula Popina, Sacalin Zătoane, Periteaşca- Leahova, Capul Doloşman, Grindul Lupilor, Istria – Sinoie, Grindul Chituc, Rotundu, Potcoava, Belciug, Insula Ceaplace, Prundu Cu Păsări.

Delta Dunării

Junglele Deltei Dunării

Cea mai celebră pădure din Delta Dunării este Pădurea Letea, iar o altă zonă protejată de pădure este Caraoman, ambele fiind considerate singurele păduri de nisip din ţară.

Stejarul de luncă, stejarul brumăriu, plopul alb şi plopul negru se numără printre principalele specii de arbori crescuţi printre dunele de nisip, iar o caracteristică a zonei o constituie abundenţa plantelor căţărătoare. Caii sălbatici sunt, de asemenea, o atracţie a pădurii Letea.

loading...