Bizar

De ce fascinează seria Twilight? Credinţa în viaţa de apoi este un aspect al acestei frici!

Din 2005, de la publicarea primului roman din seria Twilight, urmat de apariţia primului film în 2008, de traduceri în numeroase limbi ale romanelor, de fanfiction, fascinaţia pentru această serie rămâne. Care sunt motivele pentru care cititorii sunt atraşi de seria Twilight? Povestea de iubire îşi are meritul ei, însă mai este şi lumea vampirilor, a personajelor fabuloase, prezente în viaţa de zi cu zi a unor americani normali.

Bella, o fată obişnuită, devine parcă eroina unor poveşti din momentul în care îl întâlneşte pe vampirul Edward. Viaţa ei se schimbă total, până când devine ea însăşi vampir. Putem vedea povestea Bellei şi a lui Edward ca pe o poveste de dragoste, cu piedicile ei, cu îndoielile prin care trec cei doi, cu neacceptarea unuia din ei în familia celuilalt, cu dorinţa lor de a fi împreună, mereu. Această din urmă dorinţă devine realitate la propriu, odată cu transformarea Bellei.

Pentru că vampirii rămân tineri sute de ani la rând şi trăiesc veşnic. Vedem aici fascinaţia basmelor dintotdeauna: povestea din acest roman e croită pe tiparul basmelor, atâta doar că personaje până mai de curând asociate cu răul se dovedesc a nu fi chiar aşa, sau nu toate. Spre deosebire de personajele rele tip din basme, cele din Twilight oferă o viziune nuanţată asupra vampirilor.

Seria Twilight descrie de fapt lumea adolescenţilor, cu poveştile lor de dragoste care păstrează elemente de basm în viziunea lor, cu elemente de agresiune care se referă atât la violenţa observată azi în comportamentul lor (şi nu numai) cât si la ideea de a brava, de a se considera deosebiţi sau de a-şi ilustra trăirile intense ori temerile, viziunea lor asupra lumii. Bella se simte izolată faţă de ceilalţi, diferită, un sentiment cunoscut multor fete de vârsta ei. Nu îşi găseşte parcă locul – până când apare Edward cu lumea lui. Dragostea lor conţine atât elemente de agresiune, cât şi de tandreţe, aspect valabil în orice relaţie de dragoste – aici însă ilustrat la extrem. Agresiunea se găseşte şi în basmele create pentru copii. Observăm violenţa confruntărilor între familiile de vampiri, care de altfel nu este departe de înfruntările între bine şi rău atât de obişnuite din basme.

Viaţa veşnică a vampirilor face parte din fascinaţia Bellei pentru Edward. De ce? Dacă ne gândim la teoria lui Ernest Becker din cartea sa The Denial of Death, care spune că tot ce face omul este pentru a-şi nega şi depăşi frica de moarte, atunci avem următoarea interpretare: Bella îşi doreşte o poveste de dragoste nemuritoare, pentru a-şi uita condiţia. Rugăminţile repetate ale Bellei către Edward, pentru ca acesta să o preschimbe şi pe ea în vampir, pentru a fi împreună pentru totdeauna, se leagă tot de aspectul fricii de moarte.

Credinţa în viaţa de apoi este un aspect al acestei frici

loading...

Credinţa în viaţa de apoi este un aspect al acestei frici, ne spune Freud. Bella renaşte ca vampir – o ilustrare a acestei credinţe. Cu toate acestea, ar mai fi şi aspectul de băiat rău al lui Edward, aspect atât de present azi în producţiile despre povesti de dragoste (filme, romane, realitatea de zi cu zi), aici legat întâmplător de faptul că el e vampir, nu fiinţă umană. Este vampir, deci este un băiat periculos. Edward se împotriveşte iubirii sale pentru Bella, ştiind că pentru ea totul poate deveni periculos, de teamă să nu îi facă rău, din cauza setei sale de sânge, dar şi din cauza luptelor dintre familiile de vampiri. Viaţa veşnică poate fi văzută ca o dovadă a sentimentului de a fi veşnic la vârste tinere, de a fi invincibil, de a fi extrem de curajos, dornic de a încerca lucruri extreme.

Schimbarea prin care trece Bella e datorată noului ei statut, acela de iubită dar şi de tânără independentă; totul începe cu o schimbare în viaţa ei odată cu mutarea în Forks, la tatăl ei, o schimbare a mediului în care trăieşte, dar şi o schimbare în sentimentele ei: Bella cunoaşte dragostea adevărată şi e dornică să facă orice pentru a fi împreună cu Edward. Ca în basme, ea trece printr-o schimbare, devine altceva, şi aici ne poate veni in minte povestea micii sirene din filmul de animaţie Disney, care şi ea trece printr-o schimbare inclusiv fizică odată cu dragostea ei pentru un muritor.

Pe Bella o aşteaptă o altă viaţă, şi aici cadrul şi personajele ireale ne fac să realizăm acest lucru, ilustrat la propriu. E o schimbare frecventă în viaţa de zi cu zi din cadrul unor poveşti de dragoste, în care unul din cei doi îndrăgostiţi renunţă la viaţa sa de până atunci dintr-un oraş sau dintr-o ţară pentru a fi alături de celălalt, într-o altă cultură, într-un alt mediu. Putem vedea ideile preconcepute despre cineva dintr-o altă cultură: miturile descriu vampirii ca dormind într-un cosciug, ca fiind avizi de sânge uman, iar familia lui Edward nu este aşa. Ei sunt vampiri moderni, “vegetarieni”, în sensul că nu se hrănesc cu sânge uman.

Visele despre vampiri și ideea de moarte

Pentru psihanaliza freudiană, visele despre vampiri sunt interpretate ca fiind legate de relaţia umanităţii cu ideea de moarte, aceasta provocând frică sau fascinaţie. Edward şi familia sa în acest roman ilustrează în primul rând ideea de fascinaţie în legătură cu vampirii ori moartea. Ȋn astfel de experienţe se simte prezenţa unor dorinţe sexuale şi agresive reprimate – acestea devin vizibile în personajul vampirului.

Twilight 400x300 - De ce fascinează seria Twilight? Credinţa în viaţa de apoi este un aspect al acestei frici!

Sângele din care se hrăneşte vampirul are conotaţii sexuale, potrivit psihanalizei freudiene: este vorba de simbolul sângerării din timpul actului sexual. Ȋn plus, sângele mai este asociat şi frumuseţii, unul din elementele sexualităţii: simbolul provine din legenda potrivit căreia contesa Elizabeta Bathory credea că sângele este indispensabil păstrarii frumuseţii. Aşadar, parte din fascinaţia publicului pentru seria Twilight poate veni din aceste aspecte asociate cultural cu personajul vampirului.

Ȋn articolul său The European Vampire: Applied Psychoanalysis and Applied Legend, Richard M. Gottlieb ne spune că toate legendele despre vampiri sunt legate de reacţii faţă de o persoană dragă pierdută. Legendele cu vampiri ilustrează relaţiile cu persoane dragi care au murit. Cu câteva excepţii, vampirii din poveştile folclorice ar fi fost persoane decedate recent. Teoriile acestea sunt illustrate de personajul Bella, devenit vampir, şi de relaţia tatălui ei, Charlie, cu ea. Putem interpreta povestea în felul următor: Charlie nu acceptă faptul că a pierdut-o pe Bella în urma maturizării ei, în urma alegerii ei de a trăi alături de Edward.

Şi de aici ideea (în seria Twilight, o realitate) că Bella s-ar fi preschimbat în vampir! Vechea Bella a “murit”; pentru Charlie, a rămas doar o amintire. De asemenea, perechea Bella-Edward ilustrează fericirea a doi îndrăgostiţi împreună “ever after”, ca-n finalul fericit al basmelor, adică inclusiv până în viaţa de dincolo. Din momentul în care sunt amândoi vampiri, avem ilustrarea dăinuirii dragostei lor dincolo de timp, dincolo de moarte, o ilustrare, pentru cititori, a ideii de imortalitate a personajelor prin povestea lor de dragoste. Deci o relaţie cu persoane (aici personaje) dragi moarte dar devenite nemuritoare prin povestea lor, prin sentimentele lor, cele ale oricărui cititor. O nouă ilustrare a ideii de existenţă a unei vieţi dincolo de moarte.

Viaţa veşnică a vampirilor ilustrează de fapt şi o anumită percepţie a timpului care poate fi a oricăruia dintre noi. Edward a împlinit suta de ani, însă e nemuritor şi în continuare tânăr. Aici putem vedea experienţa sa vastă de viaţă. A trecut prin multe şi oricine în locul lui poate simţi că ar fi trăit mulţi, mulţi ani. De asemenea, oricine se poate simţi la un moment dat foarte matur sau bătrân. Bella şi Edward doresc să fie împreună pentru totdeauna, lucru pe care oricine îl doreşte când vine vorba de dragoste. Fiica lor, Renesmee, creşte, ca-n poveşti, mai repede decât alţi copii. Când are vârsta umană de un an, are corpul unei adolescente şi mintea mai matură de atât. Orice părinte poate simţi că îi creşte copilul prea repede sau că timpul a trecut foarte repede.

Vampirii şi alte elemente fantastice adaugă puţin farmec unei existenţe altfel banale. Oricine poate simţi la un moment dat dorinţa de a ieşi din rutină, de a i se întâmpla ceva deosebit. Sau poate vedea lumea cu alţi ochi, fie pentru că este fascinat de o nouă lume abia descoperită, fie pentru că se teme oarecum de ea, fie din ambele motive.

Bibliografie Gottlieb, Richard M. The European Vampire: Applied Psychoanalysis and Applied Legend, Folklore Forum 24:2 (1991)

Autor: Irina-Ana Drobot

loading...
Click to comment

Lasă un răspuns

To Top