Descopera

Credinţe populare româneşti de sfârşit de an

În mentalitatea populară, sfârşitul anului este încărcat de semnificaţii care îmbină elemente religioase şi laice şi condimentat cu ritualuri menite să aducă bunăstare în anul care vine. Vă prezentăm astăzi o parte dintre credinţele populare româneşti de sfârşit de an, aşa cum au fost ele descrise de folclorişti şi etnografi.

Unii specialişti spun că în noapte de 31 decembrie spre 1 ianuarie se deschide cerul, iar ceea ce lasă să se vadă variază de la o mărturie la alta. „Spre Anul Nou se deschide cerul de trei ori, repede, una după alta, iar înăuntru se vede o lumină foarte mare şi Dumnezeu stând la o masă cu sfinţii şi uitându-se la noi. Alţii zic că se văd mese cu lumânări şi sfinţi stând împrejur. Alţii iarăşi zic că numai Dumnezeu cu Sf. Neculai stă la masă. Cerul deschizându‑se îl vede numai acela care e tare bun la Dumnezeu”, scria la începutul secolului trecut Elena Niculiţă-Voronca, autoare a culegerii „Datinile şi Credinţele Poporului Român”.

Ţăranii aveau o explicaţie şi pentru situaţia în care evenimentul nu are loc. „Mulţi spun că ei au văzut pe când erau copii de şapte ani. În ziua de astăzi nu se mai deschide cerul, căci sunt oamenii păcătoşi şi se pun toţi să se uite, şi Dumnezeu nu vrea, dar de demult, pe când erau oamenii buni, cerul se deschidea de trei ori pe an: de Sf. Vasile, de Bobotează şi de Paşti”, mai notează folclorista, citată deantenasatelor.ro. În unele sate se crede că în noaptea de Sf. Vasile (ultima noapte din an) vorbesc vitele, iar cine stă de pândă aproape de ele le aude şi le înţelege, fără însă ca să fie văzut de acestea.

Cum alungăm relele şi facem loc norocului

Ca să îţi meargă bine în anul următor, credinţa populară spune că trebuie să respecţi unele tradiţii cu rol ritual. În unele zone, de exemplu, se spune că  în noaptea dinspre Anul Nou trebuie să laşi porţile deschise, ca să intre norocul în curte. Nu e bine să stingi focul sau lumânarea aprinsă în ultima seară din an, nici să adormi cu uşile închise. Chiar dacă dormi, norocul va intra în casă dacă ai luminăşi foc, potrivit folcloristului Ion Pop-Reteganul.

Folcloristului şi etnografului Simion Florea Marian, care a lăsat în manuscris studiul „Sărbătorile la români” (publicat după moartea sa), scria că cea mai bogată în datini şi credinţe şi cea mai misterioasă noapte din tot anul este noaptea de Anul Nou. În această noapteţăranii din unele sate româneşti ungeau pragurile casei cu usturoi şi cu mai multe tipuri de „unsori” pentru a se feri de rele şi durere. „Asemene unge pragurile şi uşorii grajdurilor şi ale şurilor; apoi, în forma crucii, unge toate animalele şi în urmă pe sine şi toată familia. El crede astfel că în decursul anului viitor va fi scutit de apropierea lui Bată-l-Crucea şi a strigoaicelor care umblă pe la casele oamenilor ca să ia mana de la vaci”, notează etnograful.

revelion - Credinţe populare româneşti de sfârşit de an

Anul mănos se cunoaşte după noaptea din ajun

Conform credinţei populare, după ajunul Anului Nou se cunoaşte anul agricol următor. Dacă în ultima noapte din an nu va bate vântul, se va face grâul. Dacă e luna plină, atunci anul următor va fi mănos, în caz contrar el va fi neroditor. Dacă în ajunul Anului Nou rupi o crenguţă de măr şi o pui într‑un vas cu apă rece la fereastră şi o ţii până la Bobotează, iar aceasta înfloreşte, e semn de primăvară bună.

Yahoo News

loading...
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top