Spiritualitate

CONEXIUNEA DINTRE VIAȚA SPIRITUALĂ ȘI CEA SEXUALĂ

Artiștii și scriitorii cu adevărat mari găsesc modalități prin care să exprime ce înseamnă să trăiești într-un anumit moment al istoriei. Arta de la finele secolului al XIX-lea și începutul celui următor a fost, dintr-un punct de vedere, strigătul unei omeniri rănite și derutate. Unii artiști și scriitori, printre ei aflându-se și câțiva cu adevărat geniali, au privit existența drept în față și au hotărât că este lipsită de sens, că viața pe Pământ este o întâmplare rezultată dintr-o serie de combinații chimice și că așa cum spunea Sartre, unica modalitate pentru ca existența să aibă sens este să ne propunem noi țeluri.

La fel de adevărat este și faptul că unii artiști au fost încântați de epoca materialismului și de învelișul ei strălucitor.
Modernismul a fost, fără îndoială, iconoclast. Dar până la sfârșitul secolului al XIX-lea, tirania regilor, superstițiile bisericești, rigida moralitate burgheză, deveniseră ținte pentru iconoclaști. Pentru majoritatea marilor artiști ai epocii moderne, modelul mecanicist al universului era icoana pe care doreau s-o distrugă.

Gauguin, susținea că se vede făurind statui care pot fi readuse la viață de spirite necunoscute. Matisse susținea că trebuie să privească săptămâni în șir un obiect pe care dorea să-l picteze, pentru ca spiritul acestuia să-l îndemne și să-i confere spiritul artistic. Spania este, probabil, țara europeană în care supranaturalul se află cel mai aproape de suprafața vieții de zi cu zi.

Picasso, marele artist-mag al modernismului, a avut întotdeauna o puternică predilecție pentru interfețele lumilor spirituale. În copilărie, prietenii săi credeau că el are puteri supranaturale, ca darul profeției, arta de a citi gândurile.
Cînd a venit în Franța, Cocteau l-a inițiat în tradiția ocultă. Picasso utiliza frecvent teme ezoterice în lucrările sale. Uneori se prezenta pe sine însuși sub chip de Arlechin. Acest personaj este asociat cu Hermes și cu lumea subterană, mai cu seamă în orașul său natal, Barcelona, unde victoria Arlechinului asupra morții este celebrată anual în carnavaluri. Prietenul său, Apollinaire, îl numea uneori, Arlechin Tismegitus.

Alteori Picasso se înfățișa în picturi într-o imagine din tarot, suspendat între lumea materială și cea spirituală.
În tinerețe, Picasso a fost membru fondator al unui grup numit Valhalla, format pentru a analiza aspectele mistice ale operei lui Wagner. În anul 1901, Picasso a realizat mai multe lucrări în care femeile erau reprezentate cu acoperământ de cap, specific mithriac, un simbol al inițierii în lumea de dincolo.  La fel ca Dante și Dostoievski înaintea lui, Picasso sugerează că iadul pe care trebuie să-l traverseze candidatul începe cu cel al propriilor sale dorințe.

Picasso sugerează că iadul pe care trebuie să-l traverseze candidatul începe cu cel al propriilor sale dorințe. Iadul se află de cealaltă parte a mormântului, dar viața aceasta este infernală deopotrivă, infernală în funcție de situația vremurilor. Lumea noastră este sfărâmată, fragmentată de o năvălire a forțelor subterane malefice. Marii scriitori ai secolului XX erau profund ancorați în gândirea ezoterică. Scriitorul Yeats și tânăra sa soție au explorat conexiunea directă dintre uniunea sexuală și cea spirituală. Yeats s-a supus unei vasectomii, în speranța că blocarea fluxului de spermă va contribui la acumularea energiilor necesare pentru a intra într-o transă vizionară.

loading...

Experimentele lor s-au concretizat în peste patru sute de pagini de scriere automatică, inspirată de spirite, iar Yeats a rămas tânăr din punct de vedere sexual până la adânci bătrâneți, când a scris unele dintre cele mai bune poeme ale sale. Probabil că scriitorul cel mai pregnant ocult din secolul XX și cel care s-a ridicat cel mai bine la înălțimea cuvintelor lui Rimbaud referitoare la a deveni medium a fost Pessao.

creier - CONEXIUNEA DINTRE VIAȚA SPIRITUALĂ ȘI CEA SEXUALĂ

În timp, el s-a retras în sine însuși, aidoma unui medium, permițând ca trupul său să fie preluat de diverse entități, sub ale căror nume a scris serii diferite de poeme. Un antic text taoist spune că eu sunt istețimea din zar, sau eu sunt partea activă a faptelor. Sexul este un delir programat care alungă moartea cu propria substanță a morții. Spațiului negru dintre stele îi este dată dulcea substanţă din venele și ungherele noastre. Acele părți din noi înșine pe care decența convențională le numeşte rușinoase sunt înălțate.

Acest fragment țintește către însăși esența problemei aflate între imaginea exoterică despre lume și opusul ei.
Pentru a ne deschide din nou în fața influenței libere, revitalizante, a lumilor spirituale, este necesară o transformare conștientă a conștiinței.

loading...
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top