Descopera

Cele mai mari dezastre care au afectat Bucureștiul de-a lungul timpului

Bucureștiul a înregistrat de-a lungul timpului dezastre care au transformat orașul în ruine și în urma cărora zeci de mii de oameni și-au găsit sfârșitul.

Ciuma lui Caragea

Dezastrul s-a produs între 1812-1813. Analele vorbesc despre faptul că a fost cea mai grozavă boală . În câteva luni, populația Bucureștiului a ajuns la jumătate.

Academicianul Ion Ghica spunea următoarele despre ciumă. Au murit până la 300 de oameni pe zi și se crede că numărul morților din toată țara a depășit cifra de 90000.

Contagiunea era așa de periculoasă, încât cel mai mic contact cu o casă molipsită ducea moartea într-o familie întreagă și violența era așa de mare, încât un om lovit de ciumă era un om mort.

În lipsa unor medicamente eficiente, oamenii încercau să scape de ciumă, consumând mult alcool, dar și acesta era restricționat. Atunci au intervenit și vracii care susțineau că te faci bine dacă atingeai o broască țestoasă.

loading...

Cum epidemiile de ciumă reveneau o dată la zece ani, au luat ființă bresle ale cioclilor.

Cioclii erau recrutați dintre foștii ciumați care scăpaseră cu viață.

Un episod macabru este un raport pe care unul dintre ciocli l-a făcut și spune că a încărcat 14 cadavre într-o căruță pentru a le transporta pe câmpul de la Dudești. La destinație a văzut că sunt doar 13 cadavre, pentru că unul a rupt-o la fugă.

În jurul fostelor cimitire de ciumați, s-au construit multe legende. Una dintre ele spune că un astfel de cimitir se află sub Casa Poporului.

Muncitorii care au lucrat la Casa Poporului, susțin că au descoperit gropi comune, cu multe oseminte, care erau acoperite cu var.

Mai târziu, în 1847, chiar în ziua de Paști, s-a întâmplat următoarea nenorocire. Un copil a tras cu pistolul într-o căpiță de fân și a produs cel mai dezastruos incendiu din epoca modernă a Bucureștiului.

După o săptămână de la stingerea incendiului, pământul frigea iar molozul care a rămas după demolarea imobilelor a ridicat nivelul Bucureștiului cu doi metri.

Incendiul a mistuit zona Curții Vechi, Colțea, Calea Văcărești, focul făcând pagube de peste 30000 pungi de aur și mulți negustori au pierit.

În 1865, zăpada s-a topit brusc și a dat naștere la cele mai mari inundații din istoria Capitalei. În perioada 13-20 martie, tot cursul Dâmboviței de la Grozăvești laVitan a fost acoperit de apă care depășea trei metri.

Numărul celor rămași fără case și sub biciul foamei, încât Alexandru Ioan Cuza a fost nevoit să înceapă canalizarea Dâmboviței.

În documentele vremii se vorbește despre înecăciunile care se produceau și din cauza morilor prea numeroase, a podurilor susținute de țăruși înfipți în albia râului, dar și din cauză că bucureștenii aruncau toate gunoaiele în Dâmbovița.

Mai multe seisme au fost înregistrate în București, dar cele mai importante au fost în 1802, 1940, 1977.

Cutremurul din 26 octombrie 1802 a avut 7,7 pe scara Richter. Turnul Colțea s-a rupt în două.

Atât de puternic a fost cutremurul încât s-a simțit până la Moscova.

Academicianul Drumea Anatol spune în scrierile sale că o bonă care se afla cu un copil în curtea Bibliotecii Universității Lomosov, a văzut cum statuile din curte încep să se dărâme. Copilul pe care-l plimba era Alexei Pușkin.

Aprilie 1944. Au avut loc 17 bombardamente într-o zi. Au murit peste 5000 de oameni. Calea Victoriei era o ruină. Turla bisericii de pe Berthelot s-a prăbușit.

Cea mai afectată a fost Gara de Nord, care a fost distrusă în totalitate.

În data de trei februarie 1954, Bucureștiul era acoperit de zăpadă. Erau troiene de peste cinci metri. Atunci s-a înregistrat cel mai mare viscol al secolului XX.

În 1977, 4 martie, un cutremur devastator a omorât 1573 de persoane, a rănit peste 11000 de persoane și a distrus 35000 de locuințe. Cutremurul a făcut victime și în Bulgaria.

Specialiștii spun că metroul poate adăposti zeci de mii de bucureșteni, în caz de forță majoră.

Sunt mai multe categorii de dezastre în care metroul devine adăpost subteran.

Poate proteja populația împotriva undei de șoc, în caz de cutremur, a radiațiilor penetrante, a substanțelor toxice de luptă, a preparatelor bacteriene și a efectelor incendiilor exterioare.

ciuma caragea - Cele mai mari dezastre care au afectat Bucureștiul de-a lungul timpului

În faza de început a metroului a fost un normativ care îi obliga pe constructori să aibă posibilitatea de a închide ermetic o stație de metrou.

Costurile fiind foarte mari s-a renunțat la acest normativ, în prezent, o astfel de închidere ermetică se face la un grup de 3-4 stații de metrou.

Unele stații de metrou au dotări speciale, pentru a putea duce o viață normală în caz de forță majoră.

La un număr de 49 de stații de metrou, există 130000 de locuri, care pot adăposti tot atâtea persoane.

Conform studiilor INCERC, cele mai afectate zone din București, în cazul unui cutremur sunt Casa Presei, Panduri, Măgurele, Calea Victoriei, Balta Albă și Militari.

În funcție de compoziția straturilor geologice, fiecare zonă din România se comportă diferit la un cutremur. Mai mult, în București diferențele intensităților sunt un grad Richter, de la un cartier la altul.

În România s-au realizat hărți seismice, după cutremurul din 1977.

Din cauza structurii geologice și a tensiunilor acumulate în plăcile tectonice, la perioade de aproximativ 50 de ani, se produc cutremure devastatoare. Din păcate aceste hărți nu sunt date publicității.

loading...
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top