X-Files

Casa Alba si prezenta extraterestra

La sfarsitul anului 2011 in cercurile OZN s-a discutat mult un raspuns pe care Oficiul de stiinta si Tehnologie politica (OSTP) al Casei Albe l-a dat la doua petitii despre informatiile detinute privind relatiile cu vizitatorii extraterestri. Una cerea administratiei Obama „sa prezinte imediat tot ce cunoaste guvernul privind comunicatiile cu fiinte extraterestre”, iar cealalta „sa recunoasca oficial prezenta extraterestra care angajeaza specia umana.” Prima petitie solicita audieri in Congres, iar cea de a doua desecretizarea documentelor privind prezenta extraterestra. Mii de oameni au semnat aceste cereri, plecand de la banuiala ca fiintele extraterestre au incheiat cu cercuri guvernamentale din SUA tratate secrete care implica intreaga rasa umana.

 In raspunsul formulat de Phil Larson se spunea in esenta ca: „Guvernul Statelor Unite nu are nicio dovada ca exista viata in afara planetei noastre sau ca o prezenta extraterestra a contactat sau angajat vreun membru al speciei umane. In plus, nu exista informatii credibile care sa sugereze ca anumite dovezi in acest sens ar fi ascunse de ochii publicului.” Drept urmare, Larson a fost acuzat de musamalizare, incompetenta s.a.m.d.

 Jurnalista Leslie Kean, o buna cunoscatoare a domeniului, a postat pe site-ul trustului de presa The Huffington Post, un punct de vedere lamuritor. Dupa parerea ei, problema reala se afla de fapt in continutul inadecvat si fundamental eronat al cererilor si nu in raspunsul guvernului. Nu s-a facut trimitere nici macar la fenomenul OZN. Larson este un om de stiinta oficial, guvernamental, care stie probabil foarte putine chiar si privitor la acest fenomen, pentru a nu mai vorbi de presupunerile legate de extraterestrii, pe care nu putea sa le considere decat absurde. La fel ca majoritatea oamenilor de stiinta guvernamentali, el a respins, probabil, subiectul cu mult timp in urma ca neintemeiat si, prin urmare, irelevant pentru politica spatiala, deci nu l-a examinat niciodata.

Traim fara dovezi

 Atunci cand Larson afirma ca nu dispune de „niciun fel de dovezi”, acestea nu se refereau la fenomenul OZN ci la interactiunea extraterestrilor cu oamenii. Din pacate, in cadrul strict al stiintei si al logicii aceasta afirmatie pare sa fie adevarata. Aproape sigur, este imposibil pentru Casa Alba sa livreze o astfel de dovada. Si, din nefericire pentru toata miscarea ufologica, atacurile furibunde impotriva raspunsurilor lui Larson nu vor fi de natura sa motiveze oficialii sa sprijine cauza aflarii adevarului.

 Aceste doua cereri au avut parte de atentia oficialitatilor doar pentru ca au obtinut cele 5.000 de semnaturi necesare. Pentru o noua cerere, pe aceeasi tema, pragul este de acum de minimum 25.000. Raspunsul lui Larson nu a fost o declaratie oficiala cu privire la problema OZN, ci doar un raspuns pe baze stiintifice pentru cetatenii care asteapta un anunt privind contactul cu extraterestrii. Deci proportiile sale nu ar trebui exagerate.

 Leslie Kean a avut acces, prin contactele sale, la personalitati bine informate din cercurile guvernamentale. Ea a dat acestora sa citeasca si sa comenteze cererea privind „prezenta extraterestra”, cea care de altfel a si obtinut cele mai multe semnaturi din partea populatiei. Unul dintre acestia a fost Ed Rothschild, care ocupa o pozitie de varf in „Podesta Group”, o firma din Washington care, potrivit propriului site, este lider in relatii guvernamentale si relatii publice, „un veteran calit in comunicatii strategice” cu „o experienta dinamica atat in relatii cu Congresul cat si cu comunitatea de interes public”. Comentariul lui Ed a fost urmatorul: Cei care sustin ca extraterestrii sunt aici, propaga pur si simplu un non-sens, o credinta nestiintifica sfidand credibilitatea. Acest lucru este contra-productiv si submineaza eforturile de a atrage in mod serios atentia guvernului asupra problemei existentei vietii in afara sistemului nostru solar. Nu-mi pot imagina ca o astfel de declaratie prosteasca ar putea ajunge in alta parte decat in cosurile de gunoi din birourile guvernamentale.

 Singura modalitate de a aborda problema unor fenomene aeriene inexplicabile la Washington, asteptand si rezultate este sa prezinti fapte si sa ceri o ancheta legala pentru acel procent mic de cazuri bine documentate demne de investigatii serioase. In cele doua cereri s-a ales insa o abordare care s-a dovedit de mai multe ori pana acum un esec. Aparent, autorii lor au preferat sa faca cereri scandaloase, mai mult pentru a atrage atentia mass-media, in loc sa se concentreze pe munca grea pe care o pretinde stiinta.

Musamalizare sau nu?

 Nick Pope, care a lucrat pentru Ministerul Apararii din Marea Britanie timp de 21 de ani si a fost responsabilul proiectului guvernamental OZN in anii 1990, are, de asemenea, ingrijorari serioase: „Orice declaratie care implica faptul ca guvernul minte este contra-productiva. Atunci cand cineva te acuza ca esti parte la o musamalizare, nu poti deveni partener cu el. Am primit si eu acest gen de acuze tot timpul la Ministerul Apararii, si nu a mai fost posibil niciun dialog semnificativ cu astfel de persoane. Eu pur si simplu i-am trimis politicos la plimbare si inteleg foarte bine de ce este nevoie ca guvernul sa procedeze astfel. Pentru a obtine rezultate, o cerere constructiva ar trebui sa sublinieze in primul rand motivele pentru care fenomenul merita o investigatie oficiala”.

 In privinta Congresului, tot ce a putut face Leslie Kean a fost sa abordeze un oficial de rang inalt, care cunostea bine problematica, dar care a dorit sa-si pastreze anonimatul. El lucreaza pentru un membru al Congresului dintr-un comitet relevant. Comentariul sau a fost: „Asa cum se spune adesea, politica este arta posibilului. Declaratiile excesiv de largi si acuzele fantastice de musamalizare servesc doar sa otraveasca fantana pentru oricine ar fi interesat in a avansa o sugestie ulterioara de cercetare sau de schimbare a politicilor. Entuziasmul si convingerile nu pot inlocui ratiunea si dovezile.”

 Oamenii de stiinta sunt o colectivitate dificil de convins. Cu toate acestea, fizicianul Michio Kaku a recunoscut la televiziunea nationala ca cele mai importante cazuri OZN nu pot fi explicate si par sa sfideze legile fizicii. Dar, cand a fost intrebat daca acest lucru confirma faptul ca exista viata extraterestra, Kaku a raspuns „Nu, nu avem inca dovada”. Si astronomul Derrick Pitts a fost convins de aceleasi dovezi OZN, dar numai in masura in care ele nu implica „pretentii fantastice de vizite extraterestre.”

 In mod clar – spune Leslie Kean – nu putem face saltul de la existenta unor obiecte aeriene neidentificate, pentru care avem dovezi, la pretentia ca ar exista o comunicare cu extraterestrii, ceea ce nu poate fi dovedit, la modul cerut de oamenii de stiinta. Neal Lane, profesor de fizica si astronomie la Universitatea Rice, a fost directorul Biroului pentru politica stiintei si tehnologiei (OSTP) de la Casa Alba sub presedintele Clinton. Opinia sa este ca „Explicatiile putin plauzibile pentru OZN-uri, cum ar fi aceasta pe care o fac entuziastii si teoreticienii conspiratiei, nu sunt eficace in abordarea guvernului… A fost deja propusa o initiativa importanta pentru un nou rol al SUA in investigarea fenomenului OZN, implicand cooperarea Statelor Unite cu alte tari care cerceteaza rapoarte credibile, ca si publicarea rezultatelor.” Aceasta abordare reprezinta un punct de referinta alternativ, deoarece el primeste sprijin din partea multor jucatori cheie care cunosc mecanismele guvernamentale.

O strategie adecvata

 Dincolo de convingerile noastre personale despre nave spatiale extraterestre, extraterestri, sau musamalizari guvernamentale – comenta Leslie Kean – noi trebuie sa adoptam o strategie care sa functioneze. Ipotezele si concluziile noastre sunt complet irelevante – si pot fi chiar daunatoare – in acest proces. Este important sa intelegem ca marea majoritate a oficialilor americani nu sunt nici informati, nici interesati de OZN-uri. Iar daca sunt minti deschise, se tem atat de mult de ridicol incat au o capacitate limitata de a actiona. Cei preocupati de acest subiect trebuie sa educe oficialii prin prezentarea unor date exacte, concise si bine documentate cu privire la fenomenul OZN.

 O strategie eficienta presupune sublinierea faptului ca un OZN, prin definitie, este pur si simplu ceva neidentificat (si nu „nava spatiala extraterestra”). Ori de cate ori e posibil, este utila folosirea acronimului FAN (fenomene aeriene neidentificate), recunoscand ca noi nu stim inca ce este. In al doilea rand, trebuie sa oferim guvernului un motiv pentru care ar trebui sa fie interesat de FAN, cum ar fi faptul ca am putea deveni vulnerabili la avioanele de spionaj sau dronele exotice straine, daca am ignora rapoartele FAN, ori ca aceste obiecte ridica probleme semnificative de siguranta aeriana si ca pierdem date stiintifice potential valoroase cu privire la natura unui fenomen care tot revine. In al treilea rand, in loc sa folosim un ton acuzator, ar trebui sa invitam guvernul sa se angajeze in investigatia fenomenului, participarea sa fiind necesara si benefica, avand nevoie de expertiza sa.

ozn 392x250 - Casa Alba si prezenta extraterestra

 Concret, ar fi nevoie de un mic birou guvernamental care ar putea servi ca un punct focal in SUA pentru investigarea unor cazuri atent selectate, in cooperare cu comunitatea internationala. Propunerea a primit deja sprijinul unor militari, al fostului si actualului guvern, al oamenilor de stiinta, si al multor altor persoane importante din intreaga lume.

 Unul dintre sustinatorii acestei idei a fost John Podesta, fostul sef de personal al presedintelui Clinton si care a servit in calitate de copresedinte al echipei de tranzitie la presedintia lui Obama. In 2010, el scria ca „Este cu siguranta momentul ca guvernul, oamenii de stiinta si expertii in aviatie sa conlucreze la descalcirea problemelor privind fenomenul OZN, care au ramas pana acum in intuneric.”

Revista Magazin

loading...
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top