Mistere

Cartea Morţilor, descantecele pronuntate de egipteni la moarte

Mai multe texte găsite în piramidele egiptene constituie nucleul a ceea ce egiptologii au numit „Cartea Morţilor”. Aceasta nu este o carte propriu-zisă, ci o adunare foarte eterogenă de descântece de pronunţat la moarte şi la înmormântare, apoi de imnuri adresate lui Ra sau lui Osiris, în fine de spovedanii a celui mort şi de sfaturi asupra modului în care va câştiga bunăvoinţa judecătorilor din lumea de apoi.

Extrase din aceste colecţii de texte au fost scrise pe papirus şi erau dispusă până în epoca romana în mormintele egiptenilor bogaţi. Însă numărul descântecelor variază de la un exemplar la altul al acestei colecţii constituind Cartea Morţilor.

Cea mai complexă aparţine epocii Ptolemeilor şi cuprinde circa 150 de descântece, împodobite cu desene colorate foarte artistic. Trebuie observat că pe lângă descântecele clasice, Cartea Morţilor mai cuprinde şi procedee magice să-l ajute pe cel care are nevoie pentru a străbate primejdioasă călătorie până în lumea de apoi. De asemenea există şi texte prin care omul în viaţă trebuie să-şi ghideze viaţa, iar moralitatea pe care trebuie s-o urmeze pentru a ajunge în tărâmul celor papirus 300x203 - Cartea Morţilor, descantecele pronuntate de egipteni la moartefericiţi este înscrisă pe papirusuri. Pentru a fi nemuritor în împărăţia celor fericiţi şi a străbate în împărăţia zeului Ra, nu era suficient să ştii să pronunţi vrăji, rugăciuni, descântece sau să cunoşti formulele lor, ci era imperios obligatoriu să fi vieţuit conform „adevărului şi dreptăţii” (Maat), conform regulilor de morală a existenţei drepte şi nepătate. Mai mult, această viaţă era singura luată în considerare atunci când vine vorba despre judecată de apoi, dar rostirea cântecelor şi descântecelor avea un oarecare rol atunci când inima celui judecat era cântărită înaintea lui Osiris şi a tribunalului celor 42 de judecători.

De aceea în faţa acestui tribunal omul trebuia să facă „declaraţia de inocentă„, supranumită şi „spovedania negativă„, căci răposatul nu înşiră păcatele şi greşelile sale smerindu-se şi pocăindu-se că în spovedania creştină, ci neagă categoric că a comis cutare sau cutare păcat, nu se acuza pe sine ci se glorifică, se mândreşte.

Iată un descântec extras din Cartea Morţilor:

Formula pentru a putea bea apă în împărăţia morţilor, N (răposatul)

loading...

Să spună el: Marele potir ceresc se varsă pentru Osiris, firmamentul lichid al zeului Toth este deschis ca şi apa zeului Hapy. Fă ca să pot dispune de apă aşa cum membrele sale dispun de Seth. Sunt acela care străbate cerul, sunt leul lui Ra, sunt taurul. Am mâncat pulpa, am înghiţit piciorul (boului), am făcut înconjurul insulelor din câmpiile de papirus. Mi s-a dat veşnicie fără margini, sunt desigur acela care a primit ca moştenire eternitatea, cel căruia i s-a dat veşnicia.

loading...
Click to comment

Lasă un răspuns

To Top