Conspiratii

Campania secreta finanţată de Rusia împotriva exploatării gazelor de şist în Europa

Săptămâna trecută, şeful NATO a declarat că are informaţii care arată că Rusia finanţează diverse ONG-uri pentru a organiza campanii împotriva exploatării gazelor de şist în Europa.

Plecând de la aceste afirmaţii, publicaţia „Foreign Policy”, citată de adevărul.ro, a realizat o analiză despre protestele anti-gaze de şist în Europa, iar evenimentele din România sunt folosite ca argument că ruşii finanţează, într-adevăr, mişcarea Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al NATO, a declarat săptămâna trecută că serviciile de securitate ale Rusiei finanţează în secret campaniile împotriva exploatării gazelor de şist în Europa.

„Am întâlnit aliaţi care pot susţine că Rusia, ca parte a operaţiunilor lor sofisticate de informare şi dezinformare, s-au implicat activ, alături de aşa-zise organizaţii nonguvernamentale – organizaţii de mediu care lucrează împotriva gazelor de şist – evident pentru a menţine Europa dependentă de importurile de gaze ruseşti”, a spus şeful NATO.

Nu mai este un secret pentru nimeni că Rusia foloseşte de gazele naturale drept cea mai puternică armă în relaţia cu Europa. În momentul de faţă, Rusia este cel mai important furnizor de gaze naturale al Europei, acoperind 30% din consumul acesteia. Pentru europeni, relaţia se traduce în dependenţă de gazele ruseşti, în timp ce pentru Moscova relaţia înseamnă influenţă şi, mai ales, bani – 56% din veniturile Gazprom sunt obţinute din vânzarea de gaze în Europa. O dependenţă care aduce ruşilor în jur de 100 de milioane de dolari în fiecare zi.

Este lesne de înţeles de ce ruşii au toate interesele ca europenii să nu exploateze hidrocarburile din şisturi, fie că vorbim de gaze sau petrol. Acuzaţiile lui Rasmussen nu sunt deloc noi, s-a spus în repetate rânduri despre unele ONG-uri că sunt, de fapt, finanţate de ruşii care vor să-şi menţină dominaţia asupra pieţei gazelor naturale din Europa, însă este pentru prima dată când aceste afirmaţii se fac la un nivel atât de înalt.

Mulţi analişti interpretează declaraţiile şefului NATO drept o oglindire a temerilor în creştere din interiorul NATO faţă de starea securităţii energetice în Europa

loading...

„Evident că este în interesul tuturor aliaţilor NATO să poată avea stocuri adecvate de energie. Împărtăşim îngrijorarea unor aliaţi că Rusia ar putea încerca să obstrucţioneze proiecte de exploatare a gazelor de şist în Europa pentru a menţine dependenţa Europei de gaze ruseşti”, a întărit un alt oficial NATO pentru „Foreign Policy”.

Nu de puţine ori, americanii s-au arătat dispuşi să sprijine reorientarea Europei către exploatarea gazelor de şist, însă avansul companiilor americane în acest domeniu i-au făcut pe mulţi să acuze Washingtonul că nu vrea altceva decât să asigure noi zăcăminte giganţilor energetici din SUA.

Prin exploatarea hidrocarburilor din şisturi, americanii au reuşit să-şi diminueze semnificativ importurile de petrol, dar şi s devanseze Rusia pentru a deveni cel mai mare producător mondial de gaze. În plus, gazele sunt acum în SUA cam de cinci ori mai ieftine decât în Europa.

Europenii sunt însă reticenţi nu faţă de aceste resurse, ci cu privire la singura metodă prin care ele pot fi exploatate comercial – fracturarea hidraulică. Acest procedeu presupune pomparea sub presiune a unui amestec compus din apă, nisip şi alţi aditivi chimici, care se propagă orizontal şi provoacă fisuri în rocile dure. Aceste fisuri sunt apoi umplute cu nisip pentru a determina gazele să curgă.

Opozanţii susţin că acest procedeu duce la contaminarea pânzei freatice cu chimicalele folosite în proces şi că fracturarea hidraulică poate cauza cutremure.

În Europa, opoziţia este extrem de înverşunată, scrie „Foreign Policy”, atât pentru că grupurile pentru protejarea mediului înconjurător au mai multă putere politică decât în SUA şi pentru că densitatea mai ridicată a populaţiei amplifică potenţialele efecte nocive ale forării. Unele ţări au interzis complet fracturarea hidraulică.

De asemenea, companiile energetice ruse şi presa controlată de Kremlin avertizează de ani întregi asupra potenţialelor efecte nocive ale exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică. Mai mulţi directori ai Gazprom, chiar şi preşedintele Vladimir Putin au atacat tehnologia care, dacă ar fi adoptată, ar putea diminua dependenţa de gazele ruseşti, scrie FP.

Asta nu-i împiedică însă pe ruşi să profite de know-how-ul american în ceea ce priveşte gazele de şist în parteneriatul ExxonMobil şi Rosneft, în care cele două companii – cele mai mari companii petroliere din lume – explorează şi exploatează în comun explora perimetrele şi rezervele de gaze şi petrol – naturale şi din şisturi – din zona arctică, considerată una dintre cele mai bogate din lume.

Însă un lucru îi nedumireşte pe specialişti: cum s-au format opoziţii bine organizate şi bine finanţate pentru fracturarea hidraulică în ţări din Europa care, până atunci, nu dăduseră semne că ar fi interesate de protejarea mediului înconjurător, dar care depind în mare măsură de importurile de gaze ruseşti. Mişcări similare de protest au vizat şi planurile Europei de a construi gazoducte care să diversifice sursele de gaze ale Europei, scrie FP.

„Este foarte concret şi are legătură atât cu opoziţia faţă de gazele de şist, cât şi cu tentativele de a bloca orice gazoducte alternative cu provocări care ţin de respectarea mediului”, spune Brenda Shaffer, expert în energie la Universitatea Georgetown. „Există multe dovezi cu privire la asta. Faptul că ţări precum Bulgaria, România şi Ucraina se află în prima linie a mişcării pentru mediu este de ajuns pentru a fi suspicioşi”, continuă aceasta.

Campania anti-gaze de şist din Bulgaria este un exemplu care spune multe, continuă jurnaliştii FP. Iniţial, ţara a adoptat fracturarea hidraulică drept o modalitate prin care să-şi dezvolte propriile resurse energetice şi să-şi reducă dependenţa de gazele ruseşti. Sofia a semnat chiar un acord de explorare cu compania americană Chevron, în 2011. Atunci au izbuncit însă o serie de proteste pentru mediu şi o campanie media virulentă împotriva fracturării hidraulice. La începutul anului 2012, guvernanţii bulgari au făcut o întoarcere la 180 de grade şi au interzis fracturarea hidraulică.

„Cercetătorii care au lucrat în Europa Centrală şi de Est spun că există numeroase dovezi, unele chiar incontestabile, că unele grupuri pentru protecţia mediului care s-au mobilizat recent în opoziţia faţă de exploatarea gazelor de şist au primit finanţare din Rusia.

În Ucraina, spre exemplu, astfel de mişcări au devenit mult mai bine organizate şi mai bine finanţate exact când guvernul încerca să finalizeze un acord pentru explorarea şi exploatarea gazelor de şist cu mai multe companii vestice, spun oficiali de acolo. În Lituania «se întâmplă exact aceelaşi lucru», spune un oficial guvernamental, care a descris explozia mesajelor anti-gaze de şist drept «o campanie integrată, strategică de comunicare».

 Aşa cum s-a întâmplat şi în Bulgaria, grupurile bine finanţate au organizat vizionări ale filmului Gasland pentru a impulsiona opoziţia faţă de fracturarea hidraulică.”

„Dintr-o dată, în societăţi în care micile ONG-uri n-o duceau prea bine, apăreau dintr-o dată toate aceste ONG-uri bine finanţate, care aduc proteste bine organizate”, spune românca Mihaela Cârstei, expert în energie şi analist de mediu la think-tankul Atlantic Council.

„Să fim siguri însă că o mare parte a mişcării anti gaze de şist din Europa este motivată de îngrijorări sincere faţă de efectele fracturării hidraulice asupra mediului”, scriu jurnaliştii FP

„N-aş subestima rolul pe care Rusia îl joacă în ceea ce priveşte exploatarea gazelor de şist din Europa, dar nici nu le-aş exagera”, spune Andreas Goldthau, expert în energie la Centrul Belfer din cadrul Universităţii Harvard, care a studiat îndeaproape atitudinile faţă de gazele de şist în Europa.

gaze - Campania secreta finanţată de Rusia împotriva exploatării gazelor de şist în Europa

„În mare, în special în Bulgaria şi România, cauzele problemelor cu care se confruntă gazele de şist sunt variate, nu este vorba doar despre ruşii care vin şi încearcă să pornească proteste”, continuă acesta.

Până la urmă, eforturile Rusiei de a împiedica proiectele de noi gazoducturi în Europa reprezintă o ameninţare mult mai apropiată pentru efortul Europei de a-şi diversifica sursele de energie, conchide acesta.

loading...
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top