Descopera Romania

BLESTEMUL PEȘTERII DE SUB DEALUL CETĂȚUIA

În anul 1912, primarul Iașului, Dimitrie Greceanu, face rost de planurile unui tunel care străbătea subteranul Iașului. După un an, la primăria Iașului se instalează Gheorghe Botez, care vinde documentele aferente tunelului lui Matei Cantacuzino, avocat și profesor de drept la Universitatea din Iași.

Matei Cantacuzino începe cercetările tunelului împreună cu fiul său, Vasile Cantacuzino. Timp de trei zile, cei doi nu au ieșit din tunel, fascinați de ceea ce au descoperit. Matei Cantacuzino, care devenise primar al Iașului, își dă demisia din funcția de primar și se dedică studiului tunelului. După 2 luni de zile, reușește să facă un inventar complet al tezaurului pe care l-a descoperit în tunel.

Cei doi au descoperit 12450 de monede de aur, 67800 de monede de argint, 24 de coliere de aur, brățări, inele, sfeșnice, pahare, toate din aur. Copleșit de comoara pe care a găsit-o, Matei Cantacuzino cere sfatul unui bun prieten, Alexandru Constantin Cuza, nepotul lui Alexandru Ioan Cuza.

Pentru că începuse Primul Război Mondial, el hotărăște să zidească intrarea în tunel. La scurt timp, fiul său, Vasile Cantacuzino pleacă la București. În 31 decembrie 1916, trenul cu care se întorcea la Iași rămâne fără frâne în gara Brânova. Căpitanul Vasile Cantacuzino moare împreună cu alte o mie de persoane.

Trupul căpitanului nu a putut fi identificat și a fost îngropat cu sute de persoane într-o groapă comună. La auzul tragicei vești, Matei Cantacuzino înnebunește și se retrage din viața publică. În anul 1925, Matei Cantacuzino este găsit mort în casa sa.

În anul 1920, profesorul Alexandru Constantin Cuza reia cercetarea amănunțită a peșterii, unde descoperă două tăblițe. Îl contactează pe Nicolae Iorga, dar acesta nu dă curs rugăminții de a veni la Iași. În presa locală din anul 1932, a fost publicat un articol în care se spunea că profesorul Alexandru Constantin Cuza l-a contactat pe Hitler cu privire la cele două tăblițe. Oficial, vizita nu a avut loc, dar Hitler a intrat în posesia celor două tăblițe.

loading...

Alexandru Constantin Cuza își dă seama că există un blestem asupra celor care au investigat peștera și se mută la Sibiu, în anul 1947.

În timpul comunismului, intrarea în peșteră a fost zidită pe o lungime de câțiva metri.

Tunelul de sub Dealul Cetățuia a fost descoperit în anul 1680, atunci când au fost începute lucrările la Mănăstirea Cetăția. Peste 200 de persoane au lucrat la construcția mănăstrii. Lucrările sunt oprite, atunci când muncitorii dau peste un zid. Din ordinul lui Duca Vodă, zidul este spart și se descoperă o peșteră lungă de o sută de metri.

Marii boieri ai Moldovei hotărăsc să-și ascundă averile în această peșteră. În anul 1683, Duca Vodă moare într-o închisoare din Polonia. Se spune că vorbea altă limbă și noaptea scrijelirea pereții închisorii cu tot felul de însemne indescifrabile.

La domnie se instalează Ștefan Petriceicu care distruge o parte din tunel, supărat că nu găsește averea lui Duca. Petriceicu se retrage în Polonia, unde moare în condiții suspecte.

DEALUL CET%C4%82%C8%9AUIA - BLESTEMUL PEȘTERII DE SUB DEALUL CETĂȚUIA

În anul 1900, câțiva cercetători ruși găsesc în arhiva Muzeului Ermitaj din Sankt Petersburg câteva manuscrise aparținând lui Dimitrie Cantemir, în care se vorbea despre o peșteră și comorile sale.

Aceștia se deplasează la Iași și încearcă să pătrundă în tunel. Intrarea în tunel nu era posibilă din cauza unei prăbușiri de pietre.

loading...
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top