Istorie

Ada Kaleh: Atlantida romaneasca

Ada Kaleh (din limba turcă Ada Kale, însemnând Insula Fortăreață) a fost o insulă pe Dunăre, acoperită în 1970 de apele lacului de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier I. Insula se găsea la circa 3 km în aval de Orșova și avea o dimensiune de circa 1,7km lungime și circa 500m lățime. Era populată de circa 600 de turci.

Insula Ada Kaleh era pentru locuitorii din regiune un punct turistic îndrăgit datorită prețurilor (fiind scutită de impozit) mai scăzute, pentru cumpărarea delicateselor turcești, bijuterii și tutun. Insula a fost renumită și pentru creșterea trandafirilor din care localnicii obțineau uleiul și parfumul de trandafir.

Insula a fost locuită încă din antichitate. Herodot amintea de Cyraunis, despre care scrie călungimea insulei este de 200 de stadii, îngustă, plină de măslini şi de viţă sălbatică. Prima atestare documentară este un raport al Cavalerilor Teutoni din 22 februarie 1430, despre fortificaţiile bănăţene, care vorbeşte despre insula Saan cu 216 oameni. De la 1430 devine cunoscută ca Ada Kaleh.Din cauza poziţiei strategice a insulei, în conflictul imperiuluihabsburgic cu celotomaninsula Ada Kaleh a avut o importanţă deosebită. În anul 1689armata austriacă a construit o fortăreaţă împotriva Imperiului Otoman. În următoarele decenii, ocupaţia insulei Ada Kaleh s-a schimbat de mai multe ori între Austria şi Imperiul Otoman. În urmaTratatului de Pace de la Belgraddin 1739, insula a rămas permanent turcilor, cu scurte întreruperi temporare în favoarea austriecilor între anii 1789 şi 1791.

Uitată la Congresul de pace de la Berlin(1878), insula Ada-Kaleh a rămas posesiune turcă aflată sub ocupaţie austro-ungară până în anul 1918/1920, când a devenit teritoriu românesc. Majoritatea populaţiei insulei era de origineturcă.
Înaintea creării lacului de acumulare de laPorţile de Fier, principalele obiective istorice de pe insulă au fost demolate. Încercarea reclădirii lor în aval pe insula Şimianîn anii următori, a fost însă fară succes, majoritatea locuitorilor preferând să se mute în alte regiuni ale României (de ex.Dobrogea) sau să emigreze în Turcia.

Insula Ada-Kaleh era pozitionata in zona cea mai lata a bazinului Dunarii, in preajma Orsovei langa actualul baraj Portile de Fier. Nu avea mai mult de 1.7-2 km lungime si 500 de metri latime. Atestarile documentare ale insulei sunt foarte vechi. Un studiu foarte interesant republicat de cateva reviste istorice arata ca una dintre primele legende care a inconjurat Ada Kaleh a fost identificarea ei cu insula Erytheia, insula unde Hercule este trimis sa fure cirezile lui Geyron. Desigur, descrierile lui Homer si Hesiod suna ceva in genul ”Insula era la capatul lumii, dupa ce se strabatea oceanul”. Unele descrieri amintesc si de marele ocean si de Libia. Din pacate ”oceanul” este o traducere gresita din moment ce grecii foloseau expresia ”raul Okeanos” , rau care ei considerau ca inconjoara lumea. Lumea greaca se oprea aproape de acest rau identificat ulterior cu Dunarea si cu alte doua rauri din zona Spaniei (pe care ei le considerau unite).

De asemenea alte descrieri ale zonei explorate de Hercule dau indicii clare cu privire la localizarea ei. Cele doua teorii cu privire la Erytheia sustin ca aceasta era plasata in locul fostei insule Ada Kaleh sau in apropiere de Spania, de orasul scufundat Tartessos. Mai mult chiar, Herodot aminteste ulterior de insula Cyraunis , plasata insula locuita (de cine ? ) inca din secolul VI inainte de Hristos.

loading...

Un raport din secolul XV (1430) al cavalerilor teutoni mentioneza o insula a raului negru locuita de 216 oameni neinarmati , aflati sub protectia coroanei Ungare. Adevarata istorie a insulei incepe odata cu Imperiul Otoman care o populeaza cu turci si o reorganizeaza sub forma unei fortarete, insula suferind mai multe reorganizari in secolele XVIII – XIX (reorganizari insotite de redenumiri). Perioada de stapanire austro-ungara a contribuit la intarirea fortificatiilor. Turcii considerau insula un fel de ”perla a imperiului”, o poarta care desparte cele doua lumi, cea otomana si cea europeana. Insasi numele final al insulei, Ada Kaleh traduce viziunea otomana asupra insulei : ”Insula Fortareata”. Scopul ei era mai degraba unul de post de observatie decat de aparare efectiva. In 1885, Ada Kaleh devine ”garnizoana libera” si este deschisa vizitarilor pentru ca dupa incheierea primului razboi mondial ea sa revina statului roman. In continuare pe insula populatia era majoritar (cam 97%) turceasca.

 Pana in 1931, statul roman si mai ales romanii din zona Orsova si Severin au avut o atitudine foarte rece si chiar dusmanoasa fata de insula si locuitorii ei, activitatile economice de pe aceasta fiind controlate. Dupa vizita regala din 1931, insula a capatat un statut de autonomie administrativa (in sensul ca hagiul si conducatorii insulei erau alesi dintre turcii de pe insula si insula beneficia de o serie de gratuitati). Ada Kaleh a inceput sa exporte printr-o societate proprie, protejata de Casa Regala : tutun de calitate excelenta in Romania si chiar in Turcia si cateva tipuri de dulciuri printre care si un tip de rahat considerat unic in zona (era o reteta proprie de rahat turcesc). Structura insulei si produsele specifice (tutun, rahat, cafea turceasca si smochine) au atras extrem de multi turisti in perioada interbelica si postbelica.
Sa nu uitam de faptul ca in urma unei modernizari incepute in 1920, Ada Kaleh era si un excelent punct de coordonare si popas pentru navigatorii pe Dunare, mai toti avand diverse povesti cu privire la zona si la locuitorii ei.

Cum a fost descrisa insula de majoritatea vizitatorilor de dupa razboi ? Ca o ”oaza de fericire” intr-o mare de comunism. Daca imediat dupa eliberarea otomana, Ada-Kaleh a trecut printr-o perioada de zbucium si subzistenta, macelul comunist a gasit insula intr-o perioada de maxima inflorire. Inconjurata de ziduri si smochini (clima subtropicala), organizata pe mici cartiere si bazaruri , la centru fiind institutiile publice, insula era o destinatie de vacanta ideala dar mai greu accesibila fara ”partid”.

 adakaleh32 - Ada Kaleh: Atlantida romaneasca

Un om pe care l-am respectat foarte mult in copilarie si tineretea timpurie (ulterior nemaiavand contact cu el) spunea despre Ada Kaleh ca era singurul loc de pe Pamant unde cultura otomana originala se pastrase neatinsa. De la cafeaua turceasca facuta la soare pana la obiceiurile de curtenie islamice (!) si la Moscheea din insula mai tot din locul respectiv spunea : Trebuie sa vezi asta !

Ada Kaleh adapostea si cel mai mare covor persan din Romania (primit in dar de la sultan in secolul XVII) precum si o serie de obiecte de cult unice care s-au pierdut in mare parte sau au fost furate din Moschee ulterior. Viaductul Ada Kaleh avea iarasi un statut de unicat in tara, actualul viaduct fiind mai degraba o copie palida a constructiei originale. Un obicei interesant al perioadei postbelice a insulei era ca la moarte, mai toti cei nascuti pe insula sa se intoarca sa moara pe aceasta. Cimitirul original, de pe insula (a mai existat si unul pe mal) a fost distrus.

Ce s-a intamplat pana la urma ? Pai cam ce s-a intamplat cu Centrul Istoric al Bucurestiului si cu 50% din mostenirea istorica romaneasca…s-au intamplat Ceausescu si Partidul. Hidrocentrala Portile de Fier, proiect ambitios si util la vremea respectiva avea nevoie de un ditamai barajul de acumulare care nu putea fi facut decat ACOLO si care necesita scufundarea insulei. In 1967, locatarii au fost mutati fortat in ostrovul Simian si in zona insulei Simian, o parte dintre cladiri fiind ”mutate” (adica luate pe bucati si trantite pe mal). Faptul ca mutarea a fost atat de abrupta , cu un preaviz foarte mic, i-a marcat pe majoritatea, multi chiar internandu-se sau refuzand contactul cu lumea.

Dezradacinati, cei din Ada-Kaleh s-au imprastiat care pe unde au putut lasand sa moara cu ei legende preum legenda hagiului mincinos, a trimisului lui Mohammed, a locuitorilor originari ai zonei si a ”insulei indreptate spre Mecca”. Exista putine interviuri cu descendenti sau locuitori ai insulei care erau oricum destul de tineri la momentul distrugerii. Multi au preferat sa ingroape, sa uite.

images - Ada Kaleh: Atlantida romaneasca O serie de sapaturi arheologice intreprinse cu putin inaintea scufundarii insulei aratau ca in zona nu existasera urme romane sau ale vreunei civilizatii cunoscute (cu exceptia unor vestigii similare artei tracice primitive) fapt ce se putea datora fortificatiilor austriece care necesitasera aducerea unor straturi superioare de pamant. Rezultatele sapaturilor nu au fost publicate niciodata, conducerea de-atunci considerandu-le fie neinteresante fie periculoase.
Cele doua intrebari pe care le naste povestea sunt : Chiar era nevoie de distrugerea insulei si Insula asta ne apartinea intr-adevar ? La a doua intrebare raspunsul este clar : Legal, Da. Ada-Kaleh avea o parte de autonomie dar apartinea de Romania si dupa al doilea razboi mondial. Majoritatea puterilor europene au considerat distrugerea ei o atrocitate. Distrugerea era necesara pentru construirea hidrocentralei Portile de Fier insa nu era necesara in cazul in care planul hidrocentralei ar fi fost refacut si capacitatea ei ar fi fost redusa la 75% . Acest lucru ar fi costat si n-ar mai fi aratat ”realizarile Partidului” in aceeasi lumina.

Grandomania si prostia comunista au facut mai mult intr-un an decat au facut toti invadatorii in mii de ani de istorie. Sapaturi in zona nu se mai pot face, barajul acoperind cu mult insula. Datorita naturii fluviului folosirea sondelor de adancime nu este posibila.

In 2005 au existat chipurile niste proiecte de renovare a cladirilor ruinate din zona Simian. Renovarea urma sa creeze ”o noua Ada Kaleh”. Cu exceptia unor ciondaneli intre consilii si firma Safkar nu a iesit absolut nimic. Ahh..ba da, a iesit un site neactualizat si o promisiune de ”mai bine”.

Micut fiind, cand am auzit de povestea insulei Ada Kaleh m-am gandit imediat la Atlantida. In cazul de fata ne-am scufundat propria Atlantida.

loading...
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top