2033, prima misiune pe Marte. Planeta Roșie rămâne un mister pentru omenire

2033, prima misiune pe Marte. Planeta Roșie rămâne un mister pentru omenire

Prima misiune pe Marte este încă o necunoscută. Cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la misiunea Apollo 11, Jim Bridestine, administrator NASA, a declarat că în anul 2033, NASA își propune să realizeze prima misiune pe planeta Marte. Totodată, el a reamintit că următoarea misiune pe Lună se va realiza în anul 2024.

Interesate de misiuni pe planeta Marte sunt și China, Rusia sau Emiratele Arabe. Pe de altă parte, Elon Musk, patronul companiei SpaceX finanţează un proiect asemănător. După Venus, Marte este cea mai apropiată planetă de Pământ, fiind situată la 150 milioane kilometri de planeta noastră.

Pentru a ajunge pe Marte, este nevoie de un zbor care durează 260 de zile. În anul 1964, sonda americană Mariner 4 a ajuns în orbita planetei Marte în 228 de zile.

Prima misiune pe Marte, ce găsim acolo?


Exista sau nu, viața pe Marte? Vă prezentăm un scurt istoric cu privire la observaţiile făcute asupra acestei planete. În secolul al XVII-lea, au fost observate pentru prima dată, calote glaciare pe suprafața marţiană.

prima misiune pe Marte

În secolul al XVIII-lea, William Herchel a făcut descoperirea că aceste calote își modifica dimensiunile în funcție de anotimp și de emisferă în care sunt situate. În secolul al XIX-lea, au fost avansate primele informații cu privire la similitudinile dintre Pământ și Marte. Mai mult, înclinarea celor două axe de rotaţie este identică, ceea ce semnifică faptul că pe Marte este o succesiune de anotimpuri.

Foste oceane și continente

S-a emis chiar ipoteza că zonele mai închise la culoare de pe suprafața marţiană reprezintă oceane, iar cele mai deschise, continente.
În anul 1884, astronomul William Campbell a susținut că Marte este o planetă în care apa și oxigenul lipsesc. Cei care sunt sceptici cu privire la existența vieții pe Marte au avansat următoarele informații. Temperaturile sunt de -40 de grade Celsius. Presiunea atmosferică este foarte redusă. Atmosfera este atât de fină, încât lăsa să pătrundă raze nocive, cum ar fi ultravioletele. Solul marţian este săturat de apă oxigenată.

A existat viață pe Marte?


Nu știm dacă prima misiune pe Marte va dezvălui dacă a existat cândva viață, dar este cert că numeroase descoperiri importante se vor realiza. Dacă în prezent, nu exista viața, este posibil, ca în trecut, să fi existat? Fotografiile surprinse de sondă spaţială Mariner 4, în anul 1964, releva o planetă aridă și fără urme de apă.

prima misiune pe Marte

Suprafața este acoperită de cratere, ceea ce indica o inactivitate tectonică și meteorologică de milioane de ani. Planeta este lipsită de magnetosfera, iar presiunea atmosferică este de 0,6 kPa, fata de 101,3 kPa cât este pe Pământ. În aceste condiții, apa nu poate exista în stare lichidă.

Cu toate aceste informații, oamenii continuă să spere că vor coloniza planeta Marte. Exista și sceptici, chiar oameni de știința, care susțin că zborul până la Marte este o utopie, mult prea lung și cu prea multe bariere.

Cu ce pericole se vor confrunta astronauții

NASA a început antrenamentele cu persoanele care vor să călătorească spre planeta Marte. Printre acestea se numără și o tânără de 17 ani, din Louisiana, SUA.

Alyssia Carson a absolvit cursurile Advanced Possum Academy care, oficial, o certifică astronaut stagiar. Misiunea către Marte va fi efectuată în anul 2033, iar în perioada ca va urma, Alyssia va parcurge o lungă perioadă de antrenamente.

Printre restricțiile impuse de NASA sunt și cele privind faptul că nu se poate căsători și să aibă copii.

Pe lângă aceste antrenamente, Alyssia studiază materiile solare în patru limbi diferite. Pentru unii specialiști o călătorie spre Marte este un pariu pierdut pentru NASA. Din cei 200000 de candidați înscriși pentru acest proiect, au fost reținuți numai 24.

prima misiune pe Marte

Cei care vor lua parte la această călătorie sunt comparați cu exploratorii din secolele al XV-lea și al XVI-lea care porneau spre necunoscut. Există o mare diferență între acești exploratori și cei care vor zbura spre Marte. Columb, Cortez au avut în călătoriile lor resurse de apă, hrană, oxigen.

În cazul de față, resursele sunt limitate. Gândiți-vă, ce s-ar fi întâmplat dacă motorul sondei spațiale Apollo 11 s-ar fi defectat în momentul în care Armstrong și Aldrin erau pe Lună. Răspunsul este simplu. Ar fi murit.

Prima misiune pe Marte, pericole la tot pasul

Chiar dacă decolarea se realizează în condiții optime, astronauții nu au scăpat de pericol. Ei trebuie să traverseze un spațiu ostil, plin cu resturi spațiale. Sunt peste 9000 de astfel de obiecte care gravitează în jurul Pământului. Mai mult, ei trebuie să facă față radiațiilor cosmice.

În cosmos, un astronaut este expus în 24 de ore radiațiilor cosmice, cât un locuitor al Terrei în șase luni. Alte probleme cu care se vor confrunta astronauții sunt cele legate de atrofierea mușchilor, fragilizarea oaselor, trebuie să facă față bacteriilor care se dezvoltă de 50 de ori mai rapid ca pe Terra.

Pe lângă costurile ridicate pe care le implică o astfel de călătorie, 4,5 miliarde de dolari, nava spațială trebuie să fie una performantă. Ea trebuie să se deplaseze cu o viteză de 28000 km/h. Stocurile de apă, hrană și oxigen sunt limitate. Din aceste considerente, unii specialiști consideră că acest proiect nu este viabil și se va termina cu un eșec.

Chiar dacă au șansa de a ajunge pe Marte, astronauții vor muri în 68 de zile. La această concluzie au ajuns cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology. Aceștia au elaborat un raport de 35 de pagini în care susțin că oxigenul, hrana și apa sunt limitate. După 68 de zile, astronauții vor muri asfixiați.

Marte, cimitirul misiunilor spațiale


Înainte de a se dezintegra în atmosferă, sonda spațială Cassini a surprins pe unul dintre inelele lui Saturn un misterios obiect.  De-a lungul timpului, sondele spațiale au captat imagini cu obiecte neidentificate, dar au avut și probleme de zbor care au fost numite de specialiștii de la NASA anomalii.

Sondele spațiale Pioneer 10 și 11 au fost deviate de la traiectoriile lor de o misterioasă forță care nici până azi nu a putut fi explicată. Cele două sonde spațiale au fost lansate în anii 1972, respectiv 1973 și aveau ca scop explorarea planetelor Marte, Saturn și Jupiter.

Anomaliile de traiectorie au fost puse pe seama acțiunii plasmei interplanetare și a materiei negre, ipoteze nedemonstrate științific. Planeta Marte are doi sateliți, Phobos și Deimos.

Rușii au avut două tentative de cercetare a satelitului Phobos, lansând două sonde spațiale. Phobos 2, cea de a doua sondă spațială, a reușit să efectueze o parte din misiunea sa, dar în iulie 1988, un incident a pus capăt misiunii.

prima misiune pe Marte

În momentul în care sonda s-a aliniat cu satelitul lui Marte, ea a surprins câteva imagini cu un obiect neidentificat care s-a apropiat foarte mult. Pe imagine se putea observa o umbră eliptică cu dimensiuni foarte mari, o lungime de 20 de kilometri.

După acest incident, contactul cu sonda spațială s-a întrerupt. Conform cercetătorilor ruși, misterioasa umbră nu avea ce să caute în traiectoria sondei spațiale.

După câteva minute de la acest incident, sonda a fost percutată de misteriosul obiect. S-a spus că s-a petrecut un incident și nu un accident. Planeta Marte a fost numită cimitirul misiunilor spațiale.

Începând cu anul 1960, toate misiunile care au avut ca scop cercetarea planetei Marte și a sateliților săi au eșuat. S-a spus că există un triunghi al lui Marte, zonă unde s-au produs toate aceste incidente. Începând cu anul 1960, 19 misiuni au fost ratate de specialiștii ruși și americani.

Referințe

Elon Musk – https://www.tesla.com/elon-musk

Loading...
CATEGORIES
TAGS
Share This

COMMENTS

Wordpress (0)