Descopera

5 mistere pe care stiinţa nu le poate explica

Dacă cei mai mulţi dintre noi îşi imaginează că un savant este un om care descifrează mistere prin munca lui de cercetare, în realitate misiunea acestora este mult mai complicată. De multe ori, savanţii nu reuşesc să afle răspunsurile la întrebările pe care şi le pun, dar acest lucru nu reprezintă o problemă, dimpotrivă, tocmai asta este esenţa cercetării, crede fizicianul Brain Cox.

1. De ce există mai multă materie decât antimaterie?

Antimateria este opusul materiei, când cele două se întâlnesc ar trebui să se anihileze reciproc fără a lăsa nimic în urmă, iar acest fenomen ar fi trebuit să se producă la scurt timp după apariţia Universului, când s-au format materia şi antimateria.

Dar, dacă acest lucru s-ar fi întâmplat conform calculelor oamenilor de ştiinţă, atunci nu ar mai fi existat destulă materie care să formeze galaxiile, stelele şi planetele.

Astfel, fizicienii încearcă să afle de ce rămas aşa de multă materie în Univers. Una din explicaţii invocă existenţa mesonilor, particule subatomice instabile, care există foarte puţin timp (câteva microsecunde) şi care sunt compuse dintr-un quark şi un antiquark.

Mesonii sunt mai rezistenţi decât opusul lor, antimesonii, de aceea particulele normale, alte materiei, sunt mai numeroase comparativ cu antiparticulele.

loading...

2. Unde a dispărut litiul-7?

La scurt timp după apariţia Universului, când temperatura era extrem de ridicată, s-au sintetizat în cantităţi uriaşe izotopi de hidrogen, heliu şi litiu-7. În timp ce hidrogenul şi heliul sunt şi acum prezente din abundenţă, izotopul litiu-7 pare să fi dispărut în mare parte, în prezent fiind identificată doar o treime din procentul estimat de cercetători.

Fenomenul a fost observat prima dată acum 30 de ani, de Monique şi Francois Spite de la Observatorul din Paris. De atunci, savanţii caută să afle de ce acest element chimic pare să nu respecte modelul formării Universului, fiind detectat într-o cantitate mai mică decât ar fi trebuit, conform calculelor.

Mesonii sunt particule subatomice instabile compuse dintr-un quark şi un antiquark    

Toate studiile realizate până acum nu au reuşit decât să adâncească şi mai mult misterul, precizând că de fapt procentul de litiu-7 ar trebui să fie şi mai mare.

Există mai multe teorii care încearcă să explice unde se află litiul-7 dispărut. Astfel, izotopul s-ar putea afla în miezul stelelor, iar instrumentele noastre actuale nu îl pot detecta.

3. De ce dormim?

Cercetătorii au aflat de mult că oamenii au un ritm circadian, care le reglează perioadele de somn şi de veghe şi le impune un anumit program de odihnă, dar nu ştiu de ce se întâmplă asta.

Există unele organisme care nu au deloc nevoie de somn, dar oamenii nu pot trăi altfel. În timpul somnului ţesuturile se regenerează mai repede, iar oamenii îşi petrec o treime din viaţă dormind.

Tot în timpul somnului organismul nostru eliberează hormonul de creştere, care este esenţial mai ales pentru dezvoltarea normală a copiilor.

Şi psihicul se regenerează în acest interval de odihnă, iar creierul este extrem de activ chiar şi atunci când visăm. Şi visele sunt încă un mare mister, dar cercetătorii cred că ele sunt un mecanism prin care creierul reorganizează informaţia asimilată în timpul zilei şi şterge detaliile inutile.

Lipsa somnului duce la scăderea energiei şi afectează grav starea de spirit şi performanţele. Când nu dorm suficient, oamenii devin iritabili, intoleranţi, nu se pot concentra la muncă şi nu pot lucra eficient.

Orele de somn care sunt necesare unui adult variază de la o personă la alta, dar medicii consideră că în medie oamenii au nevoie de aproximativ 8 ore de somn pe noapte.

4. Cum funcţionează gravitaţia?

După ce Newton a formulat teoria sa celebră privind gravitaţia, savanţii au început să analizeze cu mare interes această misterioasă forţă, fără de care viaţa pe Terra nu ar exista. Gravitaţia planetei noastre ne împiedică să dispărem în spaţiu, forţa de gravitaţie a Lunii determină mareele, iar cea a Soarelui menţine stabilă orbita planetei noastre.

Tot gravitaţia determină orice obiect să fie atras de un alt obiect, iar cu cât acesta este mai masiv, cu atât atracţia va fi mai puternică.

Şi totuşi, cercetătorii mai au multe aspecte de lămurit în privinţa gravitaţiei. De ce atomii sunt în mare parte spaţiu gol? Ce forţă ţine legaţi atomii, astfel ca ei să poată forma materia?

În plus, dacă forţa de gravitaţie ar fi mai puternică, Universul nu ar fi putut să existe. Iată doar câteva întrebari la care fizicienii se străduiesc de ani de zile să răspundă.

5. Unde sunt extratereştii?

Deşi Universul se întinde pe un diametru de 92 de miliarde de ani-lumină şi este format din miliarde de galaxii, deocamdată nu avem dovada existenţei unei forme de viaţă în afara planetei noastre.

univers - 5 mistere pe care stiinţa nu le poate explica

Din punct de vedere statistic, şansele ca noi să fim singurele fiinţe din Univers sunt extrem de mici. Şi totuşi, de ce nu am putut stabili niciun contact cu extratereştrii? Acesta este Paradoxul Fermi, iar pentru rezolvarea lui au apărut zeci de teorii, unele plauzibile, altele de-a dreptul bizare. Este posibil ca semnalele să fi fost trimise spre noi, dar să nu le putem detecta deocamdată, sau poate că aceste fiinţe nu vor să comunice cu noi.

sursa

loading...
To Top